Cum loveşte invazia rusească în sectorul nostru energetic

Dincolo de implicaţiile geo- politice şi sociale, atacul Rusiei asupra Ucrainei are efecte economice în Europa şi, implicit, în România. Dintre toate domeniile, cel mai afectat va fi sectorul energetic, în contextul în care Rusia furnizează gaze ţărilor europene, în parte chiar prin Ucraina.

Specialiştii spun că, cel mai probabil, vom fi martorii unui deficit de gaze, ceea ce va conduce la noi creşteri importante de preţ. În acelaşi timp, experţii susţin că, în ultima perioadă, tot mai des au fost luate în discuţie alternative la gazul rusesc.

• Ion Lungu, AFEER: "Probleme în alimentarea cu energie - al doilea poten- ţial efect al evenimentelor din Ucraina"

Pe bursă, preţul gazelor a crescut încă înainte să înceapă războiul. Aşadar, principalul efect va fi în preţ, care va creşte în contextul scăderii volumului de gaze ruseşti, ne-a spus Ion Lungu, directorul excutiv al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Domnia sa ne-a precizat că ar fi ideal să reuşim să identificăm măsuri alternative, deşi se vorbeşte despre acest lucru de ani de zile, fără rezultate importante.

Un al doilea potenţial efect al invaziei din Ucraina ar urma să fie reprezentat de problemele în alimentarea cu energie, în contextul conexiunilor pe care le avem cu Linia de la Mukachevo, de la graniţa cu Ucraina, mai consideră specialistul.

• Silvia Vlăsceanu, HENRO: "Se fac eforturi pentru descurajarea consumului de gaz rusesc"

Suntem printre ţările europene cel mai puţin dependente de gazul rusesc, subliniază Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO). Printre altele, domnia sa apreciază: "Din fericire vine primăvara, iar iarna nu a fost una geroasă.Cu siguranţă în perioada verii vom acoperi consumul din producţia proprie şi vom reuşi să facem şi o înmagazinare corespunzătoare pentru iarna următoare.

Este adevărat că ţările care produc gaze, cum ar fi Norvegia, sau exploatările din Marea Nordului nu pot acoperi consumul multor state din Europa. Nord Stream 2 este o conductă construită tocmai pentru a suplimenta importul de gaze ruseşti. Ea este în faza de avizare de către autorităţile germane, însă este suspendat acest proces, după ce s-au investit miliarde de euro în construcţia ei. Conducta există fizic, doar partea de avizare-certifcare este suspendată".

În ultimii ani s-a insistat foarte mult pe diversificarea surselor alimentare, fără să fie prevăzută situaţia de astăzi, mai afirmă Silvia Vlăsceanu, citată de Digi24, adăugând: "În acest sens, au fost finalizate conductele TAP-TANAP, care aduc gaz din Marea Caspică - Azerbaidjan - şi ajung până în Italia. Deocamdată noi nu suntem conectaţi, probabil că va fi o conexiune către BRUA. De asemenea, vedem că şapte state au luat din nou unele măsuri. Ungaria şi-a mărit capacitatea de înmagazinare, în condiţiile în care nu produce gaze naturale, şi a devenit un hub energetic pe care o perioadă se pot baza statele membre. Deci se caută alternative de ceva ani. Gazele ruseşti, în ultima perioadă, erau şi de 8-10 ori mai scumpe pentru livrările în Europa decât cele care merg în Asia sau care se consumă în Rusia. În acest context, s-au făcut parcă eforturi pentru descurajarea consumului de gaz rusesc de către statele europene şi pentru căutarea de soluţii alternative. Evident că trebuie căutate alternative pentru a înlocui gazele naturale acolo unde este posibil şi ştim că inclusiv Comisia Europeană a acceptat foarte greu gazul natural ca un combustibil de tranziţie. Aşadar, încercăm să ne schimbăm obiceiurile de consum şi să ne reducem dependenţa cel puţin de gazul rusesc. Căutăm alte surse de aprovizionare dinspre Orientul Mijlociu, dinspre Marea Caspică, însă trebuie construite conducte. Gazul natural lichefiat (GNL) este o soluţie, dar deocamdată flotele pentru a aduce gaz dinspre America nu sunt uşor de construit. Sunt multe necunoscute deocamdată, dar atunci când se doreşte, se găsesc şi măsuri economice, care desigur că trebuie conjugate cu cele politice şi diplomatice, acestea influenţând foarte mult sectorul economic şi economia europeană generală".

• Jack Cutisteanu, Petprod: "Ceea ce au făcut ruşii este o încălcare flagrantă şi brutală a consensului de drept internaţional şi de garanţie a unităţii statale"

În mod normal, conflictul din Ucraina ar trebui să afecteze toată Europa, apreciază Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod. Domnia sa ne-a explicat: "Situaţia este următoarea: Ucraina nu a fost acceptată în UE. Este, în principiu, în Europa, georgrafic, dar niciodată nu a făcut parte dintr-o comunitate europeană. Cred că Europa are dreptate, pentru că în Ucraina oamenii au opinii aşa de diferite, încât nu poţi să spui nici că sunt pro-europeni şi nici că sunt pro ruşi. Istoric, Ucraina a fost creată de două ori şi dezmembrată de 14 ori. Ultima oară când s-au luat bucăţi din ea, ruşii au luat o parte, iar nemţi au luat o parte. Ulterior s-a creat un stat care s-a numit Ucraina, pentru că, istoric vorbind, nu există o formaţiune statală Ucraina. De aceea ei nici nu prea au o istorie ca stat. Acum suntem în situaţia în care Ucraina este recunoscută ca stat unitar şi are graniţe recunoscute internaţional, face parte din Europa. Ceea ce au făcut ruşii este o încălcare flagrantă şi brutală a consensului de drept internaţional şi de garanţie a unităţii statale a tuturor ţărilor din Europa. Ei au invadat o graniţă".

Jack Cutişteanu a evidenţiat că, atât noi, cât şi Ungaria importăm gaz din Ucraina şi că, acum, Ucraina va trebui să-şi gospodărească eficient şi cu zgârcenie resursele, exportând mai puţin.

"Nord Stream 1 şi Nord Stream 2 trec prin Marea Baltică. Dar noi avem şi gaze din Rusia care vin prin Ucraina, pe conducta veche. Traseul vechi era bun pentru Ucraina întrucât ruşii nu mai plăteau către ucraineni pentru că această conductă traversează Ucraina, ci dădeau gaz.

Aşadar, este posibil să primim mai puţin gaz de la ruşi, iar acest lucru este un fel de sabie a lui Damocles deasupra capetelor noastre. Pentru că ruşii pot spune că nu au nevoie de Europa, deoarece îi au pe chinezi. Pot spune: «Chinezii ne cer atât de mult gaz, încât nu suntem noi în stare să le dăm».

Faptul că există China cu o capacitate de absorbţie atât de mare, că ruşii spun că mai trebuie o conductă să dea chinezilor atât cât cer îl face pe Putin să nu fie atât de afectat dacă Europa va spune că nu mai ia gaz de la el, ca ia din Algeria, din Tunisia etc".

• Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "Primii beneficiarii direcţi ai războiului din Ucraina -America şi ţările din Golf"

În lipsa gazului rusesc, sursele alternative sunt reprezentate de gazele naturale lichefiate care vin din America sau din zona Golfului, ceea ce înseamnă că va creşte producţia de gaze în aceste zone, apreciază Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers. Aşadar, primii beneficiarii direcţi ai războiului din Ucraina vor fi America şi ţările din Golf, susţine expertul în energie, care ne-a explicat că o a altă variantă de alimentare cu gaz vine dinspre ţările din Marea Nordului, dar că nici aşa nu este suficent gaz pentru nevoile de consum: "Mai este posibil să vină gaz din Orientul Mijlociu, prin Turcia. De asemenea, mai este o conductă care trece prin Belarus şi, înainte să intre în Belarus, se bifurcă şi trece prin Ucraina. Pe lângă aceasta, Ucraina mai este traversată de alte trei conducte şi mai există încă una care ajunge în interconectorul de la Isaccea. Deci cinci conducte trec prin Ucraina, către Europa, una dintre ele ajungând la Isaccea". În opinia lui Ovidiu Demetrescu, este vorba despre un joc geo-politic pe resurse: "A crescut preţul petrolului, va creşte preţul mărfurilor pe plan internaţional şi nu ştiu unde se vor opri creşterile. Poate se trezesc si politicienii noştri să dea drumul la proiectele din Marea Neagră, dar ele nu vor fi realizate mâine, ci în trei-patru ani".

Specialistul este de părere că va trebui să reducem dependenţa de combustibilii fosili şi să ne protejăm pentru programele de iarnă. Acesta subliniază că realizarea capacităţilor de producţie a resurselor regenerabile durează şi că lipsa investiţiilor este o mare plamă pentru întreg spectrul politic din ţara noastră.

Printre altele, Ovidiu Demetrescu mai atrage atenţia asupra faptului că, în cascadă cu creşterea preţurilor energei - petrol, gaze -, vor fi afectate şi sectoarele agricol şi alimentar: "De principiu, fabricile de îngrăşăminte chimice, de fertilizatori consumă gaz. În Ucraina sunt circa 6-7 fabrici mari de fertilizatori. Cu această criză de gaze este posibil să fie afectată producţia fabricilor de îngrăşăminte şi, în subsecvent, va fi afectată şi agricultura, iar o mare parte din PIB-ul Ucrainei vine din agricultură. Acest aspect referitor la creşterea preţurilor îngrăşămintelor va fi al doilea val de efecte şi el va avea loc peste tot, nu doar în Ucraina, pentru că toate fabricile de acest gen sunt pe gaz. Eu preconizez că efectele vor fi şi pe sectorul alimentar".

• Dumitru Chisăliţă: "Sunt situaţii în care suntem dependenţi de Ucraina"

În momentul de faţă, România importă 27% din consumul de gaze din Federaţia Rusă, ne-a spus Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, adăugând că, la nivel de zi, lucrurile pot sta mult mai rău: "Anul trecut am avut zile în care am jmportat 40%. Este adevărat că au fost zile de vară, în care ne făceam stocurile pentru iarnă, dar aceste cantităţi sunt plauzibile în anumite scenarii din timpul unor zile geroase de iarnă. Acest necesar zilnic de 40% din consumul de gaze vine din import şi via Ucraina. Zilele trecute au fost situaţii când peste jumătate din gazele importate au venit via Ucraina. Au fost şi situaţii în care nu am luat deloc gaze din Ucraina, dar sunt situaţii în care suntem dependenţi de ea".

Dumitru Chisăliţă nu crede că vor fi închise toate rutele dinspre Rusia către Europa. Faptul că n-o să mai curgă gazele prin Ucraina nu înseamnă că n-o să mai curgă gazele spre Europa, apreciază specialistul.

Nord Stream 2 este în procesul de avizare, întrerupt acum ce-i drept, dar este abia primăvară şi dacă nu va fi folosită această conductă până în toamnă nu va fi chiar un lucru critic, ne-a mai spus domnia sa. Fără Ucraina va trebui să facem o raţionalizare a consumului, consideră acesta.

Dumitru Chisăliţă a conchis: "Toate celelalte ţări europene, în afară de România, au contracte pe termen lung cu ruşii, ceea ce înseamnă predictibilitate mare şi pe preţ şi pe cantităţi. Majoritatea ţărilor europene sunt protejate deci, au preţuri fixe, dar România cumpără la preţuri mult mai mari, mai mult decat dublul preţului la care cumpără celelalte ţări gaze din Rusia. Ne dăm seama că la anul vom cumpăra cel mai scump, doar făcând un calcul comercial. Acum gazele din Asia sunt mult mai scumpe decât cele din Europa. Dacă din iunie până în prezent preţul gazelor a crescut de zece ori, de ce ar fi greu să crească de două ori într-un an?"

• China este noul debuşeu de gaze al Rusiei

China este noul debuşeu de gaze al Rusiei, după ce Gazprom şi China National Petroleum Corporation (CNPC) au semnat, recent, un acord de vânzare şi cumpărare pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale pe ruta din Orientul Îndepărtat, premergător parafării unui contract pe 30 de ani în acest sens.

De îndată ce proiectul îşi va atinge capacitatea maximă, cantitatea livrărilor de gaze ruseşti către China va creşte cu 10 miliarde de metri cubi, totalizând 48 de miliarde de metri cubi pe an (inclusiv livrările prin Power of Siberia), potrivit Gazprom. Noul contract dintrea Rusia şi China va întări alianţa energetică dintre cele două.

Rusia trimite deja gaze către China prin conducta sa Power of Siberia, care a început să pompeze gaz în 2019, şi prin transportul de gaz natural lichefiat (GNL).

În 2014, Gazprom şi CNPC au semnat Acordul de vânzare şi cumpărare pe 30 de ani pentru 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an care urmează să fie furnizaţi pe ruta de est (conducta de gaze Power of Siberia).

În ianuarie acest an, a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru construcţia conductei de gaz Soyuz Vostok. Linia principală va deveni o extensie a gazoductului rus Power of Siberia 2 pe teritoriul mongol şi va face posibilă furnizarea către China a până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, conform adevărul.ro. Primele fluxuri prin conductă, care va conecta regiunea Orientului Îndepărtat a Rusiei de nord-estul Chinei, urmează să înceapă în doi-trei ani.

Gazul rusesc din insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat va fi transportat prin conducte peste Marea Japoniei până în provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei, ajungând până la 10 miliarde mc pe an în jurul anului 2026, a spus o sursă din Beijing.

Conducta Power of Siberia nu este conectată la conductele ce trimit gaz în Europa, care s-a confruntat cu creşterea preţurilor gazelor din cauza aprovizionării limitate. Gazoductul traversează trei entităţi constitutive ale Rusiei, şi anume regiunile Irkutsk şi Amur şi Republica Sakha (Iacuţia), potrivit informaţiilor de pe site-ul Gazprom.

Până acum, vânzările de gaze naturale spre Europa şi Turcia reprezentau cea mai mare parte a profiturilor realizate de Gazprom. Săptămâna trecută, Germania a suspendat autorizarea gazoductului Nord Stream 2, cancelarul Olaf Scholz declarând că procesul de certificare a acestuia nu poate continua date fiind ultimele acţiuni ale Rusiei, relatează agenţiile AFP şi Reuters, citate de Hotnews. La începutul lunii februarie, Joe Biden declara că dacă Rusia decide să invadeze Ucraina, gazoductul Nord Stream 2 "nu va mai exista".

Anul trecut, vânzările Gazprom în Europa şi Turcia au scăzut la 175 miliarde metri cubi de gaz, în contextul în care cererea a fost afectată de pandemia de COVID-19, iar pentru acest an grupul rus se aşteaptă ca vânzările sale în Europa şi Turcia să urce la 183 miliarde metri cubi de gaze.