Curtea Constituţională se pronunţă, astăzi, pe modificările Legii dării în plată

Modificările aduse Legii dării în plată urmează să fie dezbătute, astăzi, de Curtea Constituţională a României (CCR). Potrivit textului de lege, judecătorul este obligat să constate incidenţa impreviziunii şi, în consecinţă, să reechilibreze contractul dacă nivelul cursului de schimb a crescut cu cel puţin 20% faţă de momentul acordării împrumutului.

Debitorii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) consideră că pronunţarea Curţii Constituţionale este crucială, într-un climat anti-consumator în cadrul instanţelor de judecată.

Dorin Tănase, unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei CREDERE, a scris, ieri, pe Facebook: "Nu a existat un context mai nefavorabil consumatorilor. Auzim pe surse că ar exista un raport de respingere a legii. Sperăm să nu fie adevărat. Oricât de controversate ar fi modificările la Legea dării în plată, în lipsa acestora, Legea dării în plată va fi eliminată de la aplicare de către practica instanţelor de judecată. Adică din nou zero soluţii. Cu un curs în creştere. Şi cu o practică mult mai rea decât cea de acum trei ani".

În acest context, Asociaţia CREDERE a depus, zilele trecute, la Curtea Constituţională, un memoriu amicus curiae, ce cuprinde "o statistică îngrijorătoare şi peste 200 de scrisori ale debitorilor afectaţi de hotărârile judecătoreşti". Setul de documente depus depăşeşte 320 de file, au anunţat consumatorii.

Una dintre scrisorile debitorilor subliniază: "Am ajuns, la sfârşitul anului 2019, şi singurul sentiment pe care îl am este acela de teamă: teamă de judecata instanţelor din România. Am crezut că mă adresez «judelui» şi că acesta, în numele unei profesii, va judeca cu dreptate şi corectitudine. Am învăţat în aceşti trei ani că «judele» nu judecă, că documentele nu contează, că abuzurile pot fi recunoscute, dar banii încasaţi în numele acestora nu sunt restituiţi. (...) Am învăţat că în cadrul aceleiaşi instanţe, aceleaşi dosare, aceleaşi situaţii, de multe ori cu acelaşi avocat, se câştigă sau se pierd. Am învăţat că în anul 2019 singura speranţă a unui om este Dumnezeu şi am învăţat să mă rog ca judecătorul să aibă o zi bună, să fie sănătos, să aibă linişte în familie, să aibă disponibilitatea de a citi, analiza, judeca, hotărî".

Proiectul legislativ de modificare a Legii dării în plată este extrem de important pentru debitori, întrucat, acum, printr-un lobby foarte agresiv, detractorii acestei legi au reusit să "împingă" interpretarea ei într-o direcţie clar favorabilă băncilor, creând, totodată, o situaţie generală de practică neunitară la nivel naţional, apreciază reprezentanţii CREDERE. Sursa citată ne-a transmis: "Intervenţia CCR asupra Legii 77/2016, respectiv de a condiţiona actul de dare în plată de analiza situaţiei de impreviziune, a dat naştere la numeroase interpretări, aproape în totalitate defavorabile debitorilor, aducând astfel această lege într-un context general de inaplicabilitate. De aceea, specificarea unor parametri clari în cadrul cărora trebuie analizată starea de impreviziune este mai mult decât necesară.

Atât Asociaţia CREDERE, cât şi AURSF, au depus câte un raport la CCR (amicus curiae), prin care prezintă judecătorilor situaţia din instanţe. Considerăm că este de datoria Curţii să aducă lămuriri acestei legi atât de importante pentru zeci, poate sute de mii de debitori şi să o facă aplicabilă în spiritul în care a fost amendată în faza iniţială, prin decizia 623/2016".

CREDERE apreciază că, "în lipsa unei legiferări a situaţiilor de impreviziune (adica acele situaţii excepţionale în care instanţa de judecată poate dispune reechilibrarea contractului de credit), legea dării în plată va fi eliminată de la aplicare pe cale jurisprudenţială. Din datele prezentate Curţii Constituţionale, reiese că deciziile anterioare ale acesteia, pronunţate cu privire la darea în plată, nu sunt aplicate în practică de către instanţele de judecată, extrem de reticente în a adapta contractele de credit ori în dispunerea dării în plată. Cu titlu exemplu, pe rolul Judecătoriei Sector 6 Bucureşti există cel puţin 371 de dosare pe darea în plată în care judecătorii au analizat situaţia împrumutaţilor, inclusiv impreviziunea. În 367 de cazuri s-au pronunţat în favoarea băncilor, şi doar în 4 cazuri în favoarea împrumutaţilor. Din analiza noastră, reiese că această practică este răs­pândită în majoritatea instanţelor de judecată din ţară". Împrumutaţii în CHF îşi exprimă încrederea că CCR poate readuce echilibrul în relaţia contractuală dintre bănci şi consumatori.

• AURSF a depus, ieri, la CCR, un raport de susţinere a textului de modificare a Legii dării în plată

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a depus, ieri, la Curtea Constituţională, Raportul de susţinere a textului de modificare a Legii dării în plată.

Avocatul Alexandra Burada a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Împreună cu Alin Iacob (n.r. preşedintele AURSF), am susţinut legea de la bun început. Aplicarea acesteia se află însă într-un mare impas, iar respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate devine cu atât mai necesară pentru consumatori, în acest moment.

Prin acest raport, am dorit să subliniem necesitatea stabilirii în baza unor criterii uşor determinabile a criteriilor obiective şi subiective de aplicare a teoriei impreviziunii, în scopul eliminării arbitrariului şi a «anihilării» pe cale jurisprudenţială a efectelor Legii 77/2016, o realitate constantă pe rolul instanţelor de judecată în prezent, care conduce la un deznodământ dramatic pentru mii de consumatori care au accesat prevederile acestei legi.

Având în vedere că practica instanţelor judecătoreşti a devenit predominant nefavorabilă consumatorilor, intrarea în vigoare a modificării Legii dării în plată este imperios necesară.

La acest raport, am anexat jurisprudenţa relevantă care arăta cu claritate modalitatea în care a evoluat practica pe darea în plată, dar şi modalitatea în care prevederile acesteia sunt analizate de către instanţele judecătoreşti.

Legea dării în plată a fost modificată de Parlament în 26 iunie, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Parlamentarul a scris, atunci, pe pagina sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:

"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;

2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;

3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".

Judecătorul poate identifica şi alte cazuri de impreviziune, subliniază domnul Zamfir. Acesta adaugă faptul că Legea dării în plată, în noua sa formă, interzice introducerea în biroul de credite a persoanelor care au beneficiat de prevederile ei, iar reaua credinţă a debitorului trebuie probată de bancă, nu invocată.

Parlamentarul ne-a spus, la vremea respectivă, că reprezentanţii băncilor s-au opus vehement acestor amendamente.

De altfel, comunitatea bancară a subliniat, într-o scrisoare transmisă autorităţilor competente, că proiectul de lege instituie soluţii "fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României cu privire la interpretarea şi aplicarea acestui act normativ, fiind susceptibile de a aduce atingere securităţii circuitului civil şi puterii de lucru judecat al hotărârilor deja pronunţate în contextul deciziilor CCR, dar şi încrederii investitorilor în Statul Român".

Referitor la introducerea impreviziunii în legea dării în plată, scrisoarea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) arată: "Amendamentele elimină puterea judecătorului de a stabili existenţa şi condiţiile impreviziunii, contrar Deciziei CCR nr. 623/2016 şi denaturează noţiunea de impreviziune prin încercarea de reglementare a neprevăzutului".

În opinia pieţei bancare, amendamentele aduse acestei legi încalcă puterea general obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale în materia impreviziunii şi a dării în plată, încalcă principiul neretroactivităţii şi previzibilităţii legii civile, nu fac distincţie între debitorii care nu pot şi cei care nu vor să plătească.

Menţionăm că Legea dării în plată, care prevede ştergerea datoriilor odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie, a trecut pe la Curtea Constituţională, care a decis ca debitorii care apelează la această reglementare să meargă în instanţă, unde judecătorii vor stabili dacă a avut loc impreviziunea.