CURTEA DE APEL A DECIS: "BCR are de primit înapoi 5,7 milioane de dolari, sponsorizarea pentru «Eterna şi Fascinanta Românie»

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis ieri ca Secretariatul General al Guvernului (SGG) să plătească Băncii Comerciale Române (BCR) suma de 5.796.980 dolari, reprezentând contravaloarea unui contract semnat în anul 1995 privind editarea albumului "Eterna şi Fascinanta Românie", au trasmis surse de presă, precizând că decizia nu e definitivă.

Pe de altă parte, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanţie a lui Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu şi Dan Fruntelată.

"Eterna şi fascinanta Românie" este prima campanie de promovare a turismului din România.

În octombrie 2014, Răzvan Temeşan, fost preşedinte Bancorex, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru ziarul "BURSA", despre dosarul "Albumul".

Domnia sa ne-a spus: "Presa a considerat că eu i-am dat bani lui Ion Iliescu pentru campania electorală, ceea ce nu e adevărat.

Eu, de fapt, i-am dat bani lui Adrian Costea să realizeze albumul «Eterna şi fascinanta Românie», care este şi la ora actuală cea mai valoroasă lucrare de valorificare a realităţilor româneşti.

Faimosul dosar «Albumul» (n.r. în 1995, guvernul României a încheiat un contract cu firma franceză Groupe Saintonge Editions pentru editarea albumului «Eterna şi fascinanta Românie». Imediat după încheierea unui contract de sponsorizare cu Bancorex, firma franceză a primit în contul unei bănci străine, în avans, suma de 1,5 milioane de dolari, iar ulterior suma a ajuns la aproape 6 milioane de dolari) a fost judecat la reclamaţia ziarului Ziua în 1997, iar mie mi s-a dat neînceperea urmăririi penale.

În 2000, când am fost scos de sub urmărire penală în toate celelalte dosare, procurorii au reluat dosarul "Albumul" şi au dat începerea urmăririi penale.

Când au vrut să mă aresteze, m-am prezentat cu hârtiile şi le-am spus că nu pot să aibă aceeaşi speţă, cu rezoluţii diferite: o dată începerea urmăririi penale, o alta cu neînceperea urmăririi penale.

Procurorul a fost foarte mirat, s-a dus la şeful lui şi a venit cu anularea ambelor rezoluţii, pentru că nu putea să o anuleze doar pe una, întrucât nu avea niciun argument, şi a dispus şi începerea urmăririi penale pentru înşelăciune.

Dar nu a scris niciodată în ce a constat înşelăciunea.

După două săptămâni, procurorul a anulat înşelăciunea, pentru că nu a avut niciun argument. Nici nu a pretins că ar consta în ceva înşelăciunea, ci a scris pur şi simplu art. 215 înşelăciune, ca să nu mă scape din urmărirea penală.

După două săptămâni, a anulat înşelăciunea şi m-a acuzat de abuz, pentru că, între timp, se anulase speţa, cea cu neînceperea urmăririi penale.

Două săptămâni a durat şi această procedură, dar nu s-a materializat în niciun fel. Pe lângă faptul că nu aş fi respectat hotărârea AGA Bancorex care aproba sponsorizarea Guvernului, prin participarea Ministerului de Externe cu cota de sponsorizări pe care o avea el din buget, m-au acuzat că am semnat contract de sponsorizare.

E adevărat că am semnat împreună cu Mihai Ungheanu, care era secretar adjunct al Secretariatului Guvernului, dar în condiţiile aprobării de către AGA a operaţiunii.

La momentul semnării, direcţia de specialitate trebuia să verifice aducerea la îndeplinire a tuturor obligaţiilor, nu era datoria mea să verific dacă mai participă sau nu Ministerul de Externe. Aceasta este o vinovăţie inventată, aşa cum s-a şi dovedit până la urmă.

Mai mult decât atât, procurorul a spus, în mandatul de arestare, când a reînceput dosarul pe abuz în serviciu, că eu aş fi perfectat şi derulat contractul de editare încheiat între secretariatul general al Guvernului şi firma Groupe Saintonge Editions din Franţa, reprezentată de domnul Adrian Costea.

Chiar şi într-o ţară «bolnavă» la creier, în măsura în care unii oficiali ai guvernului sunt acuzaţi de abuz în serviciu, eu aş putea fi acuzat, cel mult, de complicitate sau instigare.

În momentul în care nu sunt acuzaţi de nimic, iar eu sunt acuzat că aş fi perfectat şi derulat contractul de editare, atunci trăim într-o ţară de nebuni, pentru că eu nu semnam pentru Guvern.

Contractul a fost semnat de altcineva. Cum să perfectez eu fără ca oficialul guvernamental să fie vinovat? Dacă eu aş fi negociat contractul cu Costea şi angajatul guvernului l-a semnat, acela este vinovat cel puţin de neglijenţă în serviciu".

Potrivit domnului Temeşan, contractul de sponsorizare s-a realizat fără nici un fel de probleme. Domnia sa ne-a mai relatat: "Costea, în loc să facă 90.000 de exemplare cât scria în contract, a făcut doar 45.000 de exemplare. Din acestea, 11.000 au ajuns la elita conducătoare a întregii omeniri, de la împăratul Japoniei până la secretarul parlamentului brazilian, argentinian.

Decidenţii politici, când aud de România, se uită în acest album şi văd altă Românie decât apare la ştiri. La cum a fost el batjocorit în România şi la ce s-a ajuns îţi dai seama ce resorturi are poporul acesta să iasă din neghina în care se zbate.

Nu ştiu ce defecte are Adrian Costea, dar a realizat ceva absolut uluitor în favoarea României. Să îţi baţi joc de lucrul acesta şi să îl aduci la derizoriul la care l-ai adus, este un defect inexplicabil şi care produce în continuare efecte nefaste asupra României.

A fost, de fapt, doar o afacere comercială".

În urmă cu patru ani, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea BCR, dar Curtea de Apel a întors decizia şi a decis că SGG trebuie să despăgubească banca cu suma pe care Bancorex a plătit-o pentru sponsorizarea albumului.