Stocul spaţiilor industriale şi logistice din piaţa locală a depăşit pragul de patru milioane de metri pătraţi, 97% din suprafaţă aflându-se în afara regiunii Moldovei, 46% în Bucureşti, iar 90% este concentrată în opt oraşe mari din sudul, centrul şi vestul ţării noastre, a declarat Cristi Moga, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox, în cadrul unei conferinţe.
Potrivit sursei citate, în intervalul 2015-2019, după perioada de criză, când livrările au fost foarte mici, piaţa noastră locală a avut o evoluţie a stocului de 400.000-500.000 de metri pătraţi, pe an, iar perspectiva pentru 2020 este de a atinge un nivel record de circa 700.000 de metri pătraţi, dintre care 400.000 de metri pătraţi sunt spaţii aşteptate în Bucureşti unde, la intrarea pe autostrada A1, se prefigurează alte două huburi logistice importante.
Cristi Moga a subliniat că, zona Capitalei este cea mai mare piaţă din ţara noastră, cu aproape 1,9 milioane de metri pătraţi şi o pondere în stoc de circa 46%, fiind urmată de Timişoara, care a trecut pragul de 500.000 de metri pătraţi, respectiv Ploieşti, cu circa 370.000 de metri pătraţi.
Pe de altă parte, singurele oraşe din estul ţării care au atras atenţia dezvoltatorilor privaţi de parcuri industriale şi logistice sunt Iaşi, Roman şi Brăila, care cumulează însă mai puţin de 3% din stoc, fiind evitate de către majoritatea dezvoltatorilor şi a potenţialilor investitori, în primul rând, din cauza problemelor legate de infrastructură.
În ceea ce priveşte structura cererii de anul trecut, Bucureştiul a luat cea mai mare parte, de 63%, fiind urmat de Slatina, care a beneficiat de o tranzacţie semnificativă, şi anume, închirierea de cărtre grupul italian Pirelli a unui depozit de 62.000 de metri pătraţi, adiacent fabricii de cauciucuri pe care o deţine.
"Activitatea tranzacţională a rămas la un nivel ridicat, companiile închiriind pe parcursul anului 2019 spaţii cu o suprafaţă de circa 477.000 de metri pătraţi, din care reînnoirile de contracte reprezintă doar 20%. Cele mai active sectoare au fost automotive (cu o pondere de 30% din cererea totală), retail (fizic şi online - 20%), distribuţie în diverse sectoare (12%) şi logistică şi transporturi (10%).", Andrei Brînzea, Partner Land & Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Moga a menţionat: "Din persectiva cererii, am observat că, în general, firmele care produc componente auto au avut o pondere semnificativă în structura cererii, o cerere care este foarte bine echilibrată în care avem atât producţie cât şi retail, distribuţie, logisticieni etc.".
Rodica Târcavu, Partner Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox, a adăugat: "Observăm o diversificare a cererii pe diferite sectoare, precum industria de componente auto (producţie sau depozitare), retail, logistică sau IT, ceea ce indică o echilibrare a pieţei şi o economie variată. România are un potenţial industrial în creştere şi ne bucurăm să observăm un număr tot mai mare de dezvoltatori care au demarat proiecte noi, încurajând competiţia."
Cei mai mari proprietari de spaţii industriale şi logistice sunt companiile CTP şi WDP, care au un portofoliu cumulat de circa două milioane de metri pătraţi, controlând astfel jumătate din piaţă. Pe de altă parte, un apetit ridicat de extindere îl au şi ceilalţi dezvoltatori, precum VGP, Global Vision, Element Industrial, P3 sau Helios Phoenix.
În Bucureşti, anul trecut, spaţiile noi au înregistrat un nivel de circa 230.000 de metri pătraţi, iar pentru 2020 se aşteaptă un nivel de peste 400.000 metri pătraţi. Unul dintre cele mai mari spaţii ce urmează a fi livrate este depozitul Auchan, din zona de nord a Capitalei şi depozitul profi de la kilometrul 23 al autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Cererea, la nivelul Bucureştiului a rămas constantă, în jurul a 300.000 de metri pătraţi pe parcursul ultimilor patru ani, nivel care ar putea ajunge la 400.000 de metri pătraţi în acest an.
Pe parcursul anului trecut, piaţa din Timişoara a ajuns, în ceea ce priveşte stocul, la circa 506.000 de metri pătraţi, prin livrarea unor spaţii de aproximativ 47.000 de metri pătraţi.
Conform reprezentanţilor Cushman & Wakefield Echinox, spre deosebire de piaţa din Bucureşti, de retail şi distribuţie, piaţa din Timişoara reuşeşte să atragă un număr important de companii din zona industrială.
În 2019, piaţa din Cluj Napoca a reuşit să depăşească borna de 300.000 de metri pătraţi, cu o cerere focusată în mare parte pe retail şi distribuţie.
La nivel naţional, chiriile şi rata de neocupare, au atins un nivel de 4%, iar în Bucureşti unde există aproximativ 120.000 de spaţii finalizate şi disponibile, rata de neocupare a atins un nivel de 6,4%. În oraşe precum Piteşti, Braşov sau Oradea, rata de neocupare tinde spre zero, iar cele mai mari niveluri ale chiriilor sunt atinse în oraşe ca Bucureşti şi Cluj Napoca, urmate de Timişoara şi Ploieşti.
Andrei Brînzea a declarat: "Dinamica pieţei din sectorul industrial a generat în 2019 achiziţii de teren speculative, dezvoltatorii încercând să anticipeze nevoile viitoare ale potenţialilor chiriaşi. Putem observa astfel că au apărut pe harta sectorului de profil oraşe noi precum Bacău, Craiova, Buzău, Deva etc., dar şi un interes crescut pentru zona de Est a Bucureştiului, zonă care a captat şi atenţia potenţialilor chiriaşi. Estimăm că în 2020 vom vedea în continuare o extindere de portofoliu a dezvoltatorilor existenţi, în oraşele mai mici, care au un potenţial mai ridicat."