DAN VÎLCEANU, NOUL MINISTRU AL FINANŢELOR: "Suntem atenţi la modul în care ministerele îşi fac execuţia bugetară"

Ministerul Finanţelor este foarte atent la modul în care ministerele îşi fac execuţia bugetară, pentru că Guvernul s-a angajat să nu depăşească ţinta de deficit bugetar din acest an, a afirmat, ieri, Dan Vîlceanu, noul ministru de Finanţe, în prima sa conferinţă de presă, care a avut loc la sediul Ministerului. Totodată, Vîlceanu a prezentat mai multe măsuri de simplificare şi digitalizare ce vor începe să fie aplicate de la 1 septembrie şi de anul viitor, măsuri care erau în plan să fie puse în aplicare.

"Obiectivele noastre rămân aceleaşi: îmi propun consolidare fiscal-bugetară, de asemenea digitalizare şi sprijinirea investiţiilor. Tocmai în acest sens am luat la cunoştinţă chiar din prima zi de anumite proiecte şi chiar atunci am decis ca aceste proiecte să fie urcate în transparenţă decizională şi ulterior să fie adoptate. Sunt măsuri care privesc digitalizarea administraţiei publice, pe de o parte, şi măsuri pentru sprininirea mediului de afaceri, pe de altă parte", a afirmat noul ministru de resort.

Măsurile privind digitalizarea administraţiei publice includ: implementarea SAF-T, un fişier de audit standard pentru schimbul electronic de date contabile de la contribuabil la organul fiscal (o formă de control simplificată), proiect care va intra în testare începând cu 1 septembrie 2021 şi va fi operaţionalizat pentru marii contribuabili începând cu 1 ianuarie 2022; obligativitatea înrolării instituţiilor publice în sistemul informatic propriu al Ministerului Finanţelor, înrolare care va permite comunicarea electronică de date a instituţiilor publice pentru eliberarea de documente, măsură care ar urma să se aplice începând cu 1 martie 2022; obligaţia înrolării în Spaţiul Privat Virtual (SPV) a persoanelor juridice precum şi a persoanelor fizice care au activitate economică independentă, măsură cu aplicare de la 1 martie 2022; e-facturare sau sistemul obligatoriu de facturare electronică, un proiect care va permite contribuabililor să transmită facturi în format electronic către ANAF şi care ar trebui să contribuie la majorarea veniturilor la bugetul de stat, măsură ce ar trebui aplicată începând cu 1 septembrie 2021 cel puţin în relaţia contribuabil-stat.

"Prin aceste măsuri de digitalizare, uşor-uşor, eliminăm dosarul cu şină. Asta vrem în toate instituţiile publice", a spus Vîlceanu, care a adăugat că există în planul de măsuri inclusiv o serie de modificări care privesc susţinerea mediului de afaceri. Acestea includ, printre câteva, permanentizarea rambursării TVA cu control ulterior şi permanentizarea măsurii de eşalonare la plată în formă simplificată.

• "Mi s-a dat sarcina să nu depăşim ţinta de deficit de 7,13% din PIB"

Noul ministru a spus că, după estimările Guvernului, datoria publică ar urma să scadă de la 49,5%, cât este în prezent pe datele aferente lunii iunie, la 49,1% din PIB la finalul anului, ca urmare a creşterii PIB-ului nominal: "Suntem în grafic. Vreau să vă spun că avem un plan de împrumuturi şi o strategie de administrare a datoriei publice pe baza căreia facem aceste împrumuturi. (...) Deci ne împrumutăm conform planului de împrumut, împrumuturi care sunt făcute sub dobânda pieţei secundare. Ne împrumutăm deci la o dobândă încă bună. Este adevărat că la nivel internaţional yield-urile sunt în creştere, există o tendinţă de creştere, dar suntem în grafic, analizăm piaţa şi aşa cum spuneam ne ghidăm după acest plan pe care îl facem la începutul anului".

Acesta a adăugat că Ministerul Finanţelor şi Guvernul se concentrează pe menţinerea deficitului sub nivelul de 7,13% prevăzut în rectificarea bugetară.

"Mi s-a dat această sarcină, să nu depăşim 7,13% deficit şi suntem atenţi la acest lucru şi suntem atenţi la modul în care ministerele îşi fac executia pentru că n-am vrea să alocăm bani şi acei bani să nu fie cheltuiţi, mai ales că există întrebări despre datoria publică şi despre ritmul de împrumut", a arătat ministrul, care a spus că la întâlnirea de ieri seară a coaliţiei de guvernare ar fi urmat să fie finalizată rectificarea şi alocările suplimentare.

Întrebat dacă s-a lămurit cât este rata anuală a inflaţiei în iulie, după ce săptămâna trecută a spus că inflaţia de 5% este doar o estimare a Băncii Naţionale - deşi INS publicase date care arătau o inflaţie de 5% -, Vîlceanu a declarat: "M-am lămurit. Am discutat (încă) de atunci, din momentul în care a fost dată ştirea că nu ştiam cât era inflaţia. Stiam, şi nu era 5%. Era 4,95%".

Noul ministru a adăugat: "Simt scumpiri. Există scumpiri destul de mari la energie electrică, la combustibili, la gaze naturale, la materiale de construcţii. Este o tendinţă generală în toată Europa şi în lume de creştere a preţurilor. (...) Şi eu simt, ca toată lumea, aceste scumpiri, dar sunt convins că este un fenomen tranzitoriu, adică va exista o revenire".

În legătură cu majorări viitoare de pensii, Dan Vîlceanu a precizat că vor exista analize "să vedem dacă putem să ne angajăm la o creştere de pensii". Acesta a declarat, totuşi, că rămâne la concluzia că nu s-a schimbat nimic faţă de anul trecut.

"Acea lege cu majorarea de 40% a pensiilor era o lege care nu se putea aplica. Eu n-am votat legea pensiilor. Suntem concentraţi, suntem oameni responsabili care nu angajăm bugetul statului la cheltuieli pe care nu le poate duce. (...) Urmărim consolidare fiscal-bugetară, inclusiv pe partea de venituri, nu doar pe partea de cheltuieli. Consolidarea fiscală este un aspect foarte important inclusiv în semnalul pe care îl dăm investitorilor şi pentru nivelul ratelor de dobândă la care ne împrumutăm", a mai spus ministrul finanţelor.

Acesta a precizat că nu există niciun fel de discuţie pentru un împrumut de la FMI: "Nu suntem deloc în această situaţie. Încasările în acest an sunt bune. Nu suntem deloc în situaţia de a ne gândi la aşa ceva".

Oficialul a mai spus că este de părere că subvenţia de la buget pentru partide ar trebui redusă, aici fiind necesară o discuţie în coaliţie, iar despre propunerea USR Plus de a elimina complet taxele pe salariul minim Vîlceanu a afirmat că aceasta este o măsură care cu greu poate fi aplicată în acest moment dat fiind deficitul bugetar şi împrumuturile mari pe care le face România pentru a finanţa golul deja existent din buget, respectiv din veniturile şi cheltuielile statului.

"Vorbim despre consolidare fiscală, despre acoperirea cheltuielilor pe care le avem. Dacă venim cu această măsură o să avem o mare şi gravă problemă bugetară", a spus ministrul.

Vîlceanu a gafat din nou - după ce săptămâna trecută nu a ştiut cât este rata anuală a inflaţiei pe luna iulie -, când a fost întrebat cât este salariul minim net şi la ce nivel creşte prin rectificare necesarul brut de finanţare (sumele efective care trebuie împrumutate pentru acoperirea deficitului şi pentru refinanţarea creditelor vechi): "Este în jur de 1.600... şi ceva. (...) Este 2.300... salariul minim brut. Deci nu are cum să fie 1.300. (1386 net - n.r.), dar mă rog", a afirmat Vîlceanu, adăugând ulterior că este de părere că salariul minim trebuie să rămână cum este acum stabilit din discuţiile dintre patronate şi sindicate.

Întrebat la cât creşte necesarul brut de finanţare odată cu rectificarea, noul ministru de finanţe a părut că nu ştie ce înseamnă asta şi a precizat doar că în momentul de faţă avem o acoperire a necesarului brut de finanţare de 63%.