DANIEL DĂIANU: "Consiliul Fiscal estimează un deficit bugetar cash sub 7% din PIB"

Consiliul Fiscal estimează un deficit bugetar cash mai mic de 7% din PIB pentru acest an, a spus, ieri, Daniel Dăianu, preşedintele instituţiei, în cadrul conferinţei "Risc de ţară" organizată de Coface România. Dăianu s-a referit, printre altele, inclusiv la perspectivele economice ale României, la PNRR, la ratingul de ţară, dar şi la recent anunţată competiţie de fotbal Superleague despre care a spus că este "o ruşine".

Dăianu a afirmat: "Vaccinarea şi regulile sunt cheia pentru o redresare (economică) solidă şi asta se vede din cazul Israelului, cazul Marii Britanii. Din păcate, Europa Centrală şi de Est rămâne în urmă. Redresarea este mult mai rapidă în Statele Unite decât în Europa unde distribuţia vaccinurilor este mult mai lentă. Perspectiva se va vedea din estimări, iar Fondul Monetar Internaţional este destul de clar din acest punct de vedere. (...) Din estimările (economice) ale FMI este vizibilă distanţa între Statele Unite, China şi Europa. Şi în 2021 şi în 2022. (...) În SUA, planul Biden - care vizează infrastructura - şi planul european, în opinia mea, semnifică o schimbare de paradigmă legată de politică industrială, reconstrucţia infrastructurii, a face faţă la schimbarea de climă şi consideraţii geopolitice. De asemenea, pandemia nu este singurală. Ne vom mai confrunta cu episoade similare. Important este să ai sisteme medicale mult mai robuste. Va avea loc o reducere a sprijinului legat de pandemie al statului, însă cred că statul va intra în numeroase companii prin equity. (...) Avem tensiuni geopolitice care nu trebuie subestimate şi avem zăngănit de arme aproape de graniţa estică a României. Nu trebuie să subestimăm constelaţia de conflicte geopolitice şi eu zic că s-a intrat deja într-un nou război rece, confruntarea cel puţin economică cu China şi vom avea un alt multilateralism. Iată că administraţia Biden doreşte să resuscite multilateralismul în relaţiile economice internaţionale, dar va fi un alt tip de multilateralism".

Preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că statele lumii par decise să pună capăt competiţiei neloiale din perspectiva ratelor de taxare şi să stopeze erodarea bazei de impozitare care ne loveşte şi pe noi în România.

"Prezenta statului va fi mai puternică în sectoare strategice, nu numai din raţiuni de geopolitică ci şi pentru că avem schimbarea de climă care este o ameninţare existenţială. Redresarea va fi extrem de inegală, cu câştigatori şi perdanţi, şi nu este clar ce se va întâmpla, cum va interveni statul. Vedem sprijinul Trezoreriei americane, al Comisiei Europene, al statelor membre ale UE pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale şi concurenţei fiscale neloiale. Iată că ţările dezvoltate, atunci când le-a ajuns cuţitul la os, iau măsuri în ceea ce priveşte profit-shifting. Bruno Le Maire (ministrul francez de finanţe - n.r.) vorbea de un 21%, chiar şi colegii americani (vorbeau de) acest prag, impropriu spus ca fiind taxă minimă (globală). Este o taxă planşeu, o rată planşeu în care acel planşeu este un nivel comun în lume. Adică să se termine cu acest «race to the bottom» şi erodarea bazei de impozitare care ne loveşte şi pe noi destul de mult în România", a arătat Dăianu.

Potrivit acestuia, mediul de afaceri trebuie să promoveze vaccinarea şi să înfiinţeze centre de vaccinare. De asemenea, economia ar putea să crească cu 5-6% în acest an potrivit lui Daniel Dăianu, însă presiunile inflaţioniste înseamnă că BNR nu va mai reduce dobânda-cheie de la nivelul actual de 1,25%.

"Mediul de afaceri trebuie să promoveze vaccinarea, să facă centre de vaccinare, să nu aştepte ca oamenii să se vaccineze. Să fie vocal mediul de afaceri în dezbaterea publică pentru că riscăm să ne plafonăm şi va fi foarte rău. Creşterea PIB-ului în 2021 o văd între 5 şi 6 la sută, mai optimist, din efectul de bază şi investiţii publice care vor fi considerabile. Presiuni inflaţioniste există în pas cu tendinţele în regiune şi de aceea şi băncile centrale din regiune, inclusiv Banca Naţională, spun stop la scăderi de rată de politică monetară. Ratele reale (corelate cu inflaţia - n.r.) vor rămâne însă considerabil negative, adică politicile vor fi în continuare acomodative. Corecţia bugetară este esenţială pentru stabilitatea economiei şi a leului. Ea a debutat şi se vede şi în programarea multianuală (de la Ministerul de Finanţe). Putem discuta paşii anuali, dar este evident că a început această corecţie. Deficitul bugetar cash în 2021 şi eu îl văd sub 7% (din PIB). Şi la Consiliul Fiscal am discutat acest lucru, deficitul ESA (va fi) de circa 8%, e posibil să scadă sub 8%, dar eu zic că este în jur de 8% deficitul ESA în 2021. Deficitul va fi în scădere şi după 2021 însă sarcina va fi mai complicată cauza naturii structurale a deficitului. (...) Băncile au capitalizare bună, împrumuturile neperformante sunt comparabile cu media UE, dar atenţie la ce se va întâmpla în anii următori: avertismentele BCE nu sunt gratuite pentru că impactul pandemiei şi al schimbării de climă se va vedea în bilanţurile bancare. Ca exemplu, aproape 40% din valoarea adăugată la bănci este de la firme din sectoare carbon-intensive, iar în bilanţul băncilor aproape 70% din creditare este pentru firme din sectoarele carbon-intensive", a explicat Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) înseamnă pentru România bani echivalenţi a 14% din PIB, iar o rată de absorbţie de numai 50% ar putea duce investiţiile la 6,5% din PIB.

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă cam 14% din PIB, pe mai mulţi ani desigur, şi ajută mult redresarea, transformarea economiei, atenuarea unor probleme structurale şi, nu în cele din urmă, corecţia macro, un aspect subestimat la noi, în dezbaterea publică. PNRR poate să aducă anual un plus de 2,5% la bugetul public. (...) Investiţiile publice pot ajunge la 7,5% din PIB, maximul ultimului deceniu, dacă vom absorbi la maximum. Şi PIB-ul potenţial ar putea să fie suit cu 1% şi contează şi acest lucru foarte mult pentru că pandemia şi criza afectează în mod negativ PIB-ul potenţial. Deci noi am compensa prin PNRR scăderea PIB-ului potenţial. Realizare de numai 50% din PNRR ar putea să ducă investiţiile publice la 6-6,5% din PIB. Ratele medii de creştere a PIB-ului pentru anii care vin, cu o medie de 5%, sunt fezabile, pentru că PNRR influenţează PIB-ul potenţial în mod pozitiv. Trebuie, însă, să punem accent pe educaţie şi sănătate. Infrastructura nu înseamnă numai drumuri şi poduri... Înseamnă sănătate şi educaţie, capital uman. În momentul de faţă noi alocăm cu circa 2% sub media UE la educaţie şi 1,5% la sănătatea publică. De aceea avem şi spitalele pe care le avem. (...) Dacă vom fi consecvenţi, deştepţi şi vom aplica PNRR şi vom face şi corecţia macroeconomică, este posibil să avem ratingul României la BBB+ în 2024, dar depinde foarte mult de consolidarea bugetară", a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

Dăianu a mai spus că dacă se face această corecţie fiscală datoria publică ar putea să se situeze sub 55% din PIB pe termen mediu. Pentru asta este nevoie inclusiv de măsuri pe partea de venituri bugetare pentru că deficitul nu poate fi redus doar prin scăderea ponderii cheltuielilor în PIB.

"Nu este simplu să te duci de la 27% venituri fiscale inclusiv contribuţii la 30% din PIB bătând din palme. Este greu însă trebuie să facem aşa ceva întrucât avem experienţa Poloniei şi Ungariei. Venituri fiscale mai mari ar face bugetul mult mai robust şi ar ajuta finanţarea sectoarelor care acum sunt subfinanţate în mod cronic. Bugetul este dominat de cheltuieli rigide. Şi ce avem de făcut? Ceea ce ştie toată lumea. Din păcate, unii din mediul de afaceri beneficiază. Sunt «vested interests» cum se spune, pentru că eliminarea portiţelor afectează participanţii la activitatea economică. Dar nu se poate, în primul rând pentru că este şi incorect faţă de cei care nu beneficiază de aceste portiţe. Trebuie combătută ferm evaziunea fiscală", a spus Dăianu.

România trebuie să aibă de asemenea o Bancă de Dezvoltare, aşa cum se întâmplă în Polonia şi Ungaria, a mai afirmat oficialul Consiliului Fiscal. Acesta a notat că un sistem fiscal echitabil nu înseamnă socialism, ci acesta asigură funcţionarea corectă a economiei.

"Vorbim de vreo trei-patru ani despre Banca de Dezvoltare şi nici până acum nu a apărut. Trebuie să existe, aşa cum există în alte ţări. Polonezii, ungurii au fost mult mai alerţi decât noi din acest punct de vedere. (...) Mie îmi pare bine că şi viziunea Fondului Monetar Internaţional, enunţată de Viktor Gaspar care este directorul Departamentului de Politici Fiscale, un fost înalt oficial la Comisia Europeană, vorbeşte despre faptul că avem nevoie de sisteme mai echitabile fiscale. În România, când eu am făcut unele propuneri din acest punct de vedere, imediat eşti etichetat că eşti socialist. Prostii de genul acesta... Echitatea nu înseamnă socialism. Echitatea înseamnă o economie de piaţă care funcţionează corect, care nu este capturată de grupuri de interese. (...) La noi vocile au sărit ca arse. Noi nu înţelegem lucrurile acestea. Fiecare se gândeşte la buzunarul lui, companiile se gândesc numai la bilanţurile lor şi nimeni nu vedea pădurea", a explicat Daniel Dăianu.

Potrivit acestuia, băncile trebuie să fie mai curajoase în finanţarea companiilor mici şi mijlocii din economie. "Avem nevoie de companii autohtone mai bine capitalizate. Băncile trebuie să fie mai îndrăzneţe în finanţarea IMM-urilor. A repeta în mod sistematic, a spune că nu bancabile... Le ajuţi ca să fie bancabile, nu poţi să spui că nu sunt bancabile şi cu asta basta. Trebuie să dezvolţi această clientelă, să o ajuţi să fie bancabilă", a arătat Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal s-a referit inclusiv la înfiinţarea Superligii europene de fotbal, demers pe care l-a catalogat drept "o ruşine".

"Trebuie să existe o solidaritate în societate. Din punctul meu de vedere, această propunere de European Soccer League - Superleague este absolut o ruşine. Pentru că fonduri de risc, nişte miliardari, controlează nişte cluburi mari de fotbal, mai ales din Marea Britanie, ajungem în situaţia în care «wall street-ficăm« fotbalul ca fenomen economic, social şi politic. Este o ruşine şi îmi pare bine că se stopează aşa ceva. Economia are contextualizare socială şi asta înseamnă societate", a subliniat Daniel Dăianu.