Daniel Dăianu: "Fondurile europene nu pot preveni nevoia de corecţie bugetară"

Fondurile europene reprezintă un "bulgăre de aur", ce poate atenua costurile ajustării macroeconomice, facilita reformele necesare (inclusiv modernizarea statului român), uşura finanţarea balanţei de plăti, creşte competitivitatea producţiei naţionale, dar "banii europeni nu pot preveni nevoia de corecţie bugetară", afirmă Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, în prefaţa lucrării în Raportul de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor" - Uniunea confruntată cu "policriza", publicat ieri pe site-ul Băncii Naţionale a României.

Documentul coordonat de academicianul Daniel Dăianu arată că în acest moment pentru ţara noastră principala provocare economică este deficitul bugetar.

"Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2%, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat şi raportată la investiţiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investiţiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situaţie ce trebuie să pună pe mulţi pe gânduri", precizează Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal menţionează că, deşi datoria publică este în jur de 50% din PIB, ea nu este mare raportată la media din UE (unde este peste 80%), dar este mult crescută faţă de anul 2008, când era 15% din PIB.

"Datoria poate fi tot mai ameninţătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA şi Europa, ceea ce influenţează condiţiile pe pieţele financiare. Ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică şi construcţia bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabilă şi echivalează cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbţiei interne; această corecţie necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanţare externă. O ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit", susţine Daniel Dăianu.

Domnia sa punctează faptul că problema deficitului bugetar este augmentată de dezechilibrul balanţei externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depăşit 9% din PIB şi care în 2023 va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade).

"Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producţiei interne de tradables (bunuri exportabile şi importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos", afirmă preşedintele Consiliului Fiscal în documentul citat.

El mai susţine că ar fi bine ca programul de corecţie anunţat de Guvern "să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024".

"Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecţie de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă şi creşteri de venituri bugetare - aşa cum au remarcat numeroşi economişti, analize ale instituţiilor financiare internaţionale, ale Comisiei Europene, ale Consiliului Fiscal. Corecţia întinsă pe 2-3 ani va fi un test sever pentru societatea românească, care nu trebuie să intre într-un «război distribuţional», ale cărui semne se observă deja. Oricât ar fi economia dominată de interese individuale şi de grup, de dorinţa de câştig, este nevoie de solidaritate şi percepere a interesului societăţii, din perspectiva unei constrângeri de finanţare externă implacabile", mai spune Daniel Dăianu.

O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale superioare (inclusiv redevenţe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporţional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente şi reducerea din risipă, reprezintă măsuri care pot contribui la reducerea deficitului bugetar mai afirmă coordonatorul lucrării publicată ieri de banca centrală.

Domnul Dăianu susţine că, dacă ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se poate intra în MCS2 în 2026-2027 şi adera la zona euro către finele acestui deceniu.

Opinia Cititorului ( 27 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 08:18)
Toti romanii trebuie sa faca un mic efort si vom rezolva acest deficit. Si mai ales guvernantii cand decid cheltuielile(vezi vaccine, pensii speciale, arme mai mult sau mai putin necesare).Altfel ne ducem d---lui cu totii, ajungem ca grecia/cipru sa poprim conturile la oameni sa platim datorii, si sa vindem porturi si opamant si companii de stat pt datorii facute pt nimic.
Personal am un pfa (acum, am trecut de la micro la pfa de un an, poate iar trec la srl)si niste investitii la bursa, deci in 2 parti imi cresc taxele. Si nu ma plang, pt ca inteleg ca toata lumea trebuie sa faca un mic sacrificiu acum, ca sa nu ajungem sa facem un mare sacrificiu peste putini ani. Si altii fac greva ca la peste 10000 de lei salariu net nu iau nu stiu ce tichete de vacanta(care oricum sunt naspa dupa domnia lor). Toata bugetarimea s-a apucat de greve. Daca nu contribuim toata lumea cu ceva, iar unii-s smecheri si altii fraieri. Si te cam saturi sa fii luat de fraier.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 08:32)
  A fost inainte de 90 acest efort si la ce bun ? Dupa mai bine de 30 de ani sa ajuns de la 0 datorie la 50 %.. dece sa facem aceste efort si pentru cine? Pentru tradatori de neam si tara ? Sa faca ei , nu noi!
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 08:42)
  acest efort l-am face pentru noi si copii nostrii.Daca Romania intra in incapacitate de plata o sa avem toti de suferit mult mai mult
  Si eu am actiuni, nu numai la pilonul II, cum avem toti, si n-as vrea sa ajunga la 10% din valoare
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 09:32)
  probabil esti vreun beneficiar de pensie speciala sau bugetar pt ca avem 2 categorii de populatie -unii care trag in jug sa aiba job, salariu, sa plateasca tot felul de poveri si categoria parazitilor, care au salarii grase, privilegii, pile, rude, relatii si care stau pe spinarea primilor. un om normal din prima categorie nu ar spune ce spui acolo, doar un profitor poate cere altora asa ceva.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 19:03)
  Eforturi ni se cer de 30 de ani si ? In afara de sute de milioane furate de niste smecheri cu ce ne-am ales ?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 10:27)
Nu se va face niciodată nimic.Cancerul este extins în tot sistemul bugetar.Ei vorbesc și atât și știu asta nu sunt in stare de nicio reforma administrativă. Nu exista nici voința nici putință politica,suntem un stat esuat.Pensiile și salariile nesimțite nu se vor reduce, mai mult, le-a intrat în cap că sunt speciali și merită.Doar o revoltă populară masivă mai poate schimba ceva.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Danusia în data de 23.08.2023, 12:13)
  Așa e.F.bine spus.Niciodată nimic.E cancer.Și e mortal.
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Danusia în data de 23.08.2023, 12:16)
  Guvernelor străine le convine să aibă de a face cu o țară îndatorată și îngenuncheată.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Danusia în data de 23.08.2023, 12:12)
Trăiască Romănia bugetară!
JOS CAPITALISMUL! VREM PROLETARIAT,VREM TICHETE,VREM SPORURI DE MUNCĂ LA CALCULATOR....altfel blocăm învătămăntul,traficul aerian,ordinea publică,serv.medicale etc.
păi cine credeți că da tonul la astea????...cei din ministere sau alte structuri bugetare...ptr că dacă o casieră la primărie trece de la 5500net la 6500,el directorul va trece de 22000lei la 27000lei....E sistemul bugetar care e o caracatiță veritabilă și care e imună la orice.Nu mai poate fi făcut nimic.Doar o restructurare ptr calmarea spiritelor,nicidecum ce ar vrea dnul Dăianu.
Cine e nebun ca director in primărie să și dea acum afară soția,nepoata,cumnatul și amanta????
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 19:04)
  Pentru ca specialii si bugetarii ii tin la putere si le permit sa faca ce fac.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 15:21)
Nu vrea nimeni aderare la zona Euro. Si poyi sa indeplinesti orice criyeriu financiar, ar fi ridicol sa fi in Zona Euro dar nu in Schengen. Ok, Irlanda si Cipru nu sunt nici ele, dar din motive uriase.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 15:22)
  *fii, scuze
5. Reformele nu se discută, se fac!
(mesaj trimis de Liviu în data de 23.08.2023, 16:20)
Pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Ba mai mult, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă.
Pe de altă parte, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:44)
  Ai uitat de speciali
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:48)
  Ai uitat si de multinationala! Numai aceste ultime 2 masuri ar conduce la cresterea salariilor, nu la scaderea lor
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:48)
  Ai uitat si de multinationala! Numai aceste ultime 2 masuri ar conduce la cresterea salariilor, nu la scaderea lor
  5.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:48)
  Ai uitat si de multinationala! Numai aceste ultime 2 masuri ar conduce la cresterea salariilor, nu la scaderea lor
  5.5.  Nimic despre Parlament? (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de Nae în data de 23.08.2023, 17:01)
  Cred că și Parlamentul trebuie redus de la 467 de deputați și senatori la 300, conform referendumului din 2009.
  5.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de Danusia în data de 23.08.2023, 21:17)
  NU SE VREA.MISSION IMPOSSIBLE.
  5.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
  (mesaj trimis de Danusia în data de 23.08.2023, 21:18)
  Imposibil.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 16:48)
Actuala clasa politica este incapabila sa aplice asemenea reforme intrucat si-ar semna propria disparitie.
Visul lor este sa mai pacaleasca inca o data ciclul electoral si eventual daca vom ajunge in stare de insolventa sa se spele elegant pe maini si eventual sa lase tara pe mana unui guvern de tehnicieni indrumati de UE, FMI ect. Se va taia in carne vie si vom fi dati inapoi cu 10 ani.
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 17:20)
  sau inainte 10 ani.
  hai cu kovesi presedinte
  6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 18:07)
  inafara de procurori si securisti, nimeni nu vrea kovesi. aia a creat un sistem odios de bagat la puscarie la comanda, pe care l-a vandut la fraieri cu o garnitura de corupti in fata. daca era asta in vremea comunistilor, ii depasea pe groza si gheorghiu-dej.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Pt ce platim taxe fratilor??Pt ce? în data de 23.08.2023, 19:04)
Angel Călin, managerul spitalului din Botoşani, fost lăcătuş mecanic, fără nicio experienţă în domeniul sanitar, a fost demis din funcţie de Consiliul Judeţean Botoşani, acelaşi consiliu care îl numea în urmă cu nicio lună pe această poziţie. Demiterea vine la câteva zile după ce o tănâră mămică a murit în acest spital, aşteptând timp de 7 ore ca un medic să îşi facă meseria şi să îi ofere tratament. Nu a primit nicio îngrijire medicală, într-un spital cu 110 paturi pe ginecologie şi 10 medici ginecologi, ce primesc lunar salarii nete de 10.000-18.000 lei lunar.
Un spital unde una din şefele de secţie de pe ginecologie, cu un salariu de 16.000 lei net lunar, are la ora 14 consultaţii în cabinetul privat.
Înainte să fie demis, Angel Călin anunţa că personalul medical de gardă, care trebuia să se ocupe de tânăra mămică Alexandra, a fost suspendat.
Raportul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani după controlul realizat la Spitalul Judeţean Botoşani, în care o tânără de 25 de ani a murit, arată indiferenţa medicilor şi a personalului din spital, care timp de 7 ore nu au acordat niciun fel de îngrijire medicală pacientei. Tânăra de 25 de ani a solicitat în mai multe rânduri intervenţia medicilor, acuzând „dureri groaznice“, potrivit mesajelor făcute publice de familia sa după tragedie. Niciun medic nu a răspuns rugăminţilor pacientei, iar medicul de gardă nu a intervenit.
Spitalele de stat, care înghit anual de la Casa de Sănătate 13 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro) şi unde medicii câştigă peste 10.000-15.000 de lei lunar net, au devenit în anumite judeţe doar "o gaură neagră", o sursă de venituri pentru manageri numiţi politic, pe care nu îi recomandă nimic pentru sistemul sanitar şi chiar o „capcană” pentru pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale.
1. 7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 21:22)
  Ori la stat, ori la privat! Gata cu medicii care lucreaza la privat si se odihnesc la stat
  7.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 23.08.2023, 21:22)
  ...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.08.2023, 20:06)
... niste baieti incercau sa-mi explice (prin 2012) cat de destepti is grecii pentru ca s-au bucurat de banii risipiti ... pentru ca datoria oricum nu se va plati ... alti baieti incercau sa-mi explice prin feb-martie 2022 ca rusia va fi ingenuncheata in 2-3 luni ... si ca vor fi tipariti banii necesari pentru a iesi din impas ... ma gandesc ca asta a fost ideea vanduta de corporatii statelor ... luand in seama editorialul lui codita ... ma gandesc ca am esuat cu totii ... in principiu, europa nu poate distribui mai mult decat primeste ;) ...