DATE COMISIA EUROPEANĂ: "Încrederea în economia zonei euro, la cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani"

Încrederea în economia zonei euro a crescut peste aşteptări în octombrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din 2000 până în prezent, datele confirmând redresarea regiunii, după criza îndelungată, transmite Reuters.

Potrivit datelor publicate ieri de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a urcat în octombrie până la 114 puncte, de la 113,1 puncte în luna precedentă. Cifra comunicată de Executivul comunitar este mai mare decât estimările analiştilor intervievaţi de Reuters, care mizau pe o creştere mai modestă, până la 113,4 puncte.

Este cel mai ridicat nivel din octombrie 2000, când zona euro era puternic afectată de criza financiară, potrivit Agerpres.

Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, a urcat până la 16,2 puncte în octombrie, de la 15,4 puncte în luna precedentă, peste estimările analiştilor, în timp ce încrederea în industrie a crescut la 7,9 puncte (de la 6,7 puncte), iar încrederea în sectorul de retail a urcat de la trei puncte la 5,5 puncte.

Încrederea consumatorilor s-a situat la minus un punct în octombrie, de la minus 1,2 puncte luna precedentă, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

În 7 septembrie, Banca Centrală Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în 2017.

Conform noilor estimări ale BCE, Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 2,2% în acest an, faţă de un avans de 1,9% cât estima în luna iunie. În schimb, prognoza de creştere pentru următorii ani a rămas neschimbată la 1,8% în 2018 şi la 1,7% în 2019.

• Croaţia vrea să intre în ERM II în următorii trei ani, înainte ca ţara să preia preşedinţia UE, în 2020

Croaţia are ca obiectiv aderarea la zona euro în următorii 7-8 ani, a afirmat, ieri, premierul Andrej Plenkovic, transmite Reuters.

"Nu vrem să specificăm data exactă, dar vrem ca Croaţia să devină membră a zonei euro în timpul următoarelor două mandate guvernamentale", a declarat Andrej Plenkovic, la o conferinţă pe teme economice dedicată introducerii euro în acest stat.

Croaţia, care a aderat la UE în urmă cu patru ani, are de anul trecut un Guvern de centru-dreapta.

Croaţia vrea să intre în ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n.r.) în următorii trei ani, înainte ca ţara să preia preşedinţia UE, în 2020, a afirmat premierul croat.

În prezent, nouă dintre cele 28 de state din UE nu utilizează moneda euro. Conform tratatelor UE, toate statele membre UE sunt aşteptate să adopte euro, cu excepţia Marii Britanii şi a Danemarcei, care au anunţat că nu doresc să facă parte din uniunea monetară.

Banca Centrală a Croaţiei menţine deja moneda naţională, kuna, într-o bandă îngustă de variaţie, între 7,3 - 7,7 pentru un euro, intervenind ocazional pe piaţa valutară internă, în special pentru a atenua presiunile care duc la aprecierea monedei.

Principala dificultate a Croaţiei înainte de adoptarea euro o reprezintă reducerea datoriei publice, care este uşor peste 80% din PIB.

"Obiectivul nostru este reducerea datoriei la 72% din PIB până în 2020. Vom adopta măsuri majore de consolidare fiscală, iar anul acesta deficitul bugetar va fi chiar mai scăzut decât nivelul de 0,9% din PIB înregistrat anul trecut", a declarat Plenkovic.

Cinci dintre fostele state comuniste care sunt acum membre ale UE - Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania - au intrat deja în zona euro.

Alte state, cum ar fi Polonia, Cehia şi Ungaria, nu sunt atât de nerăbdătoare, din cauza discrepanţelor existente între veniturile din estul şi vestul continentului şi a necesităţii de a avea politici monetare independente pentru a le ajuta să gestioneze şocurile economice externe.

Luna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat dorinţa de a vedea cât mai multe ţări din Uniunea Europeană alăturându-se zonei euro.

În schimb, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny, a apreciat că zona euro nu ar trebui să relaxeze condiţiile ce trebuie îndeplinite de statele membre UE care vor să adere la euro, adăugând că ar trebui analizate cu atenţie economiile statelor candidate.

Nowotny precizează că principalele criterii ce trebuie îndeplinite pentru aderarea la zona euro se referă la rata inflaţiei, evoluţia dobânzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb şi o serie de aspecte juridice precum independenţa băncii centrale.

"Însă, aşa cum experienţa ne-a demonstrat, luarea în considerare a criteriilor ce ţin de economia reală este absolut necesară pentru deciziile concrete", a spus Nowotny, dând ca exemplu balanţa comercială a unei ţări sau datele referitoare la locurile de muncă şi veniturile per capita.

România ar putea fi în măsură să adere la zona euro în următorii opt ani, dar, la rândul său, zona euro are nevoie să îşi îmbunătăţească modul în care funcţionează, a declarat recent Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

• Polonia aşteaptă ca zona euro să devină mai puternică, înainte de a adopta moneda unică europeană

Polonia vrea ca zona euro să devină mai puternică, înainte de a decide dacă să adopte moneda unică europeană, a declarat ministrul de Finanţe Mateusz Morawiecki, citat de Reuters, citat de News.ro.

"Ne ţinem degetele încrucişate ca zona euro să supravieţuiască, să depăşească problemele iminente...În mod sigur, convergenţa nu are loc aşa cum au dorit fondatorii ei. Am dori ca zona euro să fie puternică iar apoi, peste câţiva ani, vom vedea cum se descurcă cu toate", a declarat Morawiecki, care deţine şi funcţia de vicepremier.

Declaraţia dată de Morawiecki sugerează o flexibilizare a poziţiei partidului eurosceptic Dreptate şi Justiţie, care a venit la putere în Polonia în urmă cu doi ani, faţă de apartenenţa la zona euro.

Chiar dacă a refuzat să spună când ar putea începe autorităţile din Polonia să se gândească la intrarea în zona euro, Morawiecki a afirmat la un forum economic de la sfârşitul săptămânii trecute că nu este un oponent al adoptării monedei unice, dar că momentul nu este încă potrivit.