DE LA ÎNFIINŢARE ŞI PÂNĂ ÎN 2020 CE Oltenia a investit peste 3 miliarde lei în achiziţia certificatelor de CO2

Reporter: Cum aţi încheiat anul 2020 şi cu ce speranţă aţi intrat în noul an?

Daniel Burlan: A fost un an dificil şi pentru CE Oltenia, aşa cum a fost pentru toţi operatorii economici, dar am avut şi câteva realizări importante despre care aş vrea să vorbesc, ca să încheiem anul într-o notă pozitivă.

Şirul investiţiilor de mediu a continuat cu succes în anul 2020. Astfel că, pe lângă instalaţiile implementate anterior pentru desulfurarea gazelor de ardere şi pentru evacuarea zgurii şi cenuşii în sistem de fluid dens, având toate grupurile energetice conforme din aceste puncte de vedere, în 2020 au fost puse în funcţiune şi instalaţii de reducere a emisiilor de NOx la 4 grupuri energetice, urmând să se pună în funcţiune la încă două grupuri. Anul acesta, în septembrie, CE Oltenia a obţinut acordul de mediu pentru continuarea lucrărilor în perimetrul de licenţă extins al Carierei Roşia de Jiu. Pentru obţinerea acestuia, compania a demonstrat că se încadrează în condiţiile impuse de legislaţia de mediu.

Acordul anterior fusese anulat în octombrie 2019, ca urmare a contestaţiilor depuse de organizaţiile nonguvernamentale de mediu.

Urmează să se deblocheze Cariera Roşia, care este cea mai mare carieră din cadrul CE Oltenia şi asigură cărbunele necesar funcţionarii Electrocentralei Rovinari, cu importantă majoră în asigurarea continuităţii energiei produse pe bază de cărbune.

Avem depuse documentaţiile de expropriere pentru cauza de utilitate publică şi pentru Carierele Tismana, Pinoasa şi Lupoaia.

De asemenea, au fost depuse documentaţii de scoatere din domeniul silvic a suprafeţelor necesare pentru asigurarea fronturilor de lucru în perimetrele Tismana I şi II şi Roşia de Jiu.

Prin modificarea legislativă a Legii nr.46/2008 (Codul Silvic), din acest an, s-a reuşit debocarea carierelor Jilţ Sud şi Roşiuţă.

Anul acesta a fost negociat noul Contract Colectiv de Muncă, împreună cu partenerii sociali, care aduce o serie de beneficii suplimentare pentru salariaţi, respectiv creşteri ale valorilor tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, cotei de combustibil, adaosurilor pentru zile festive,indemnizaţiei acordate pe perioada şomajului tehnic cauzat de situaţia pandemică. A fost alocat şi un fond special pentru majorarea celor mai mici salarii din subunităţi. Avem în lucru o strategie pentru eliminarea discrepanţelor salariale.

Pentru începutul anului 2021, spretantele noastre sunt legate de aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de restructurare şi decarbonare a CE Oltenia.

Această a solicitat lămuriri în legătură cu mai multe aspecte, cum ar fi cele legate de veniturile companiei, contractele de finanţare bancară sau strategia de vânzare a cărei legislaţii în România este diferită de cea din celelalte ţări europene.

După răspunsurile formulate, Comisia Europeană a invitat CE Oltenia să declanşeze procedura de notificare, aceasta reprezentând etapa finală a procesului de evaluare a Planului de restructurare şi decarbonare.

În condiţiile în care consumul industrial de energie a înregistrat o scădere drastică, producţia din termocentrale a scăzut cu circa 20%, preţul certificatului de CO2 a depăşit pragul de 30 euro, importul de energie este în creştere, CE Oltenia are o singură şansă: crearea propriului mix de resurse, adăugând soluţii mai puţin sau deloc poluante precum unităti de producţie pe bază de gaze naturale şi parcuri fotovoltaice alături de cărbune, care, fiind cea mai sigură sursă de producere a energiei, nu poate fi exclus în totalitate.

Reporter: Ce cantitate de electricitate şi cărbune a produs Complexul Energetic Oltenia în 2020?

Daniel Burlan: Complexul Energetic Oltenia a funcţionat cu 5/6 grupuri energetice şi a livrat, în medie, în Sistemul Energetic Naţional, circa 25.000 MWh, zilnic, conform solicitărilor DEN raportate la necesarul de consum redus, faţă de anul 2019 (nu numai în România).

Producţia în 2020 va depăşi 8 TWh energie şi 13 milioane tone cărbune.

Reporter: Ce estimare de producţie aveţi pentru 2021?

Daniel Burlan: Pentru producţia din 2021 estimăm o creştere cu 25%, având convingerea că lucrurile se vor redresa şi necesarul de energie din sistem va începe să crească.

Reporter: Care sunt stadiile procesului de restructurare pe care trebuie să-l parcurgă CEO şi care este finalitatea acestuia, în termeni de obiective investiţionale, putere instalată, mix energetic, număr de angajaţi etc.? Cu ce putere instalată pe cărbune va rămâne CEO la finalul procesului?

Daniel Burlan: În Planul de restructurare sunt prevăzute investiţii în unităţi noi de producţie cu o capacitate instalată cumulată de circa 2.000 MW. Se are în vedere construcţia a opt parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari şi Işalniţa, cu o capacitate instalată totală de aproximativ 725 MW; reabilitarea/retehnologizarea şi modernizarea microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW; dezvoltarea de unităţi noi pe gaze naturale cu o capacitate totală instalată de circa 1.325 MW la Turceni şi Işalniţa.

CEO va continuă producţia pe bază de cărbune, dar într-o proporţie care se va diminua treptat, dincolo de orizontul anului 2030, cu aproximativ 40%.

Ajustarea numărului de salariaţi se va obţine majoritar în mod natural, prin pensionare, precum şi prin reconversie profesională şi disponibilizare voluntară. Desigur, evoluţia numărului de personal va ţine cont de închiderea capacităţilor miniere şi energetice pe bază de cărbune, dar şi de punerea în funcţiune a capacităţilor pe gaz natural şi fotovoltaice.

Reporter: Când estimaţi finalizarea trecerii spre gaz natural şi cu ce companii plănuiţi să construiţi centralele noi? Există discuţii în privinţa unor posibili constructori sau este prematur?

Daniel Burlan: Investiţiile vor fi realizate până în anul 2025. Construcţia instalaţiilor va fi supusă unei proceduri internaţionale de achiziţie.

Reporter: Cu cât se vor reduce emisiile de CO2 ale CEO ca urmare a implementării acestor investiţii şi a restructurării?

Daniel Burlan: Noile capacităţi vor duce la o scădere a emisiilor de CO2 cu aproximativ 38%.

Reporter: Care vă asteptaţi să fie evoluţia preţurilor certificatelor de CO2 în 2021 şi în anii următori, pe orizontul procesului de restructurare?

Daniel Burlan: Privind evoluţia preţurilor certificatelor de CO2 de până acum, fireşte că ne gândim la continuarea tendinţei de creştere a acestor valori. Au fost şi perioade în care s-a înregistrat o explozie a preţurilor: de la 7 euro în al patrulea trimestru din 2017 la peste 29 de euro în al doilea trimestru din 2019.

La o privire de ansamblu, de la înfiinţarea companiei (2012) până în 2020, CE Oltenia a suportat eforturi financiare de peste 3 miliarde de lei din fonduri proprii pentru achiziţia certificatelor de CO2.

Reporter: Care a fost costul energiei produse de CEO în 2020?

Daniel Burlan: Într-o piaţă concurenţială, costurile de producţie nu sunt informaţii cu caracter public, dar pot să vă spun că ponderea preţului certificatelor de CO2 în costul de producţie al CE Oltenia variază între 40% şi 50%.

În ceea ce priveşte costurile de producţie fără certificate de CO2, societatea, în conformitate cu planul de restructurare, a redus semnificativ atât celelalte elemente de cost pentru atenuarea creşterii valorii certificatelor de CO2, dar şi pentru asigurarea cotei de finanţare cu surse proprii a programului de investiţii pe perioada 2021-2025.

Reducerea se va realiza atât prin închiderea unor capacităţi energetice şi miniere care înregistrează costuri marginale, dar şi prin cele care nu se mai regăsesc în modelul de business al societăţii.

Reporter: Mulţumim!