De prea multă imunitate la Covid, Cîţu e pe cale să-şi piardă imunitatea parlamentară

Fostul premier Florin Cîţu va afla astăzi dacă rămâne cu imunitatea intactă sau nu, după ce plenul Senatului se va exprima prin vot cu privire la solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele actualului senator liberal care este acuzat de abuz în serviciu în dosarul achiziţiei vaccinurilor anti-Covid.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joia trecută, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu achiziţia de vaccin anti-Covid.

Între timp, preşedintele Klaus Iohannis a dat curs solicitării Parchetului General şi a dat liber declanşării urmăririi penale pentru cei doi foşti miniştri ai Sănătăţii, iar fostul premier Florin Cîţu a afirmat, după ce a studiat materialul trimis de procurori Comisiei Juridice, că va solicita colegilor săi din Senat să voteze pentru ridicarea imunităţii sale parlamentare, pentru ca justiţia să facă lumină în acest dosar demarat în 15 septembrie 2021, în plin scandal, după ce USR părăsise în 8 septembrie corabia guvernării condusă de PNL.

După deschiderea dosarului penal in rem (cu privire la existenţa faptelor), premierul în funcţie Florin Cîţu declara, în 22 septembrie 2021 după şedinţa de guvern: "Aş vrea să clarificăm câteva lucruri despre achiziţia de vaccinuri. În primul rând, strategia Comisiei Europene a fost să negocieze în numele statelor - mare atenţie: în numele statelor membre - cu mai multe companii producătoare de vaccinuri şi să prefinanţeze în parte contractele prin fondurile instrumentului de sprijin de urgenţă. Deci Comisia Europeană a negociat în numele statelor şi a prefinanţat. Vaccinul a fost contractat în condiţiile în care autorizarea, eficacitatea şi capacitatea de producţie erau încă incerte. Ştiţi foarte bine că erau deja semnate contracte, dar nu ştiam care dintre vaccinuri va putea fi folosit şi când. Era nevoie de acces la cât mai multe doze şi într-un timp cât mai scurt, motiv pentru care Comisia Europeană şi statele membre şi-au asumat contractarea unui număr mai mare de doze decât necesarul pentru populaţia blocului comunitar. În momentul de faţă, din toate contractele negociate, Comisia Europeană a asigurat accesul statelor membre la un număr de - şi aş vrea să fiţi foarte atenţi - 4,4 miliarde de doze de vaccin până în anul 2023, adică de zece ori mai multe doze decât populaţia UE; asta, ca să fie foarte clar. România, în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană şi a acordurilor semnate cu producătorii de vaccinuri, poate accesa aproximativ 4,3% din numărul de doze autorizat la nivelul UE; este cotă-parte. Acest procent reprezintă proporţia populaţiei României raportată la populaţia UE, plus spaţiul economic european. Toate ţările UE accesează vaccinul pro-rata - procent raport la populaţie - din contractele încheiate de Comisia Europeană. Şi am mai multe informaţii aici, dar aş vrea să vă mai dau, pentru că am văzut că foşti miniştri ai sănătăţii vin cu tot felul de dezinformări în spaţiul public: aş vrea să vă spun că, pentru a face o comandă, cel care semnează în numele României este ministrul sănătăţii. Ministrul sănătăţii, dacă ar avea o problemă la un moment dat cu un anumit număr de doze, ar fi spus ceva. Şi am aici mai multe date. Ele au fost semnate, bineînţeles, de mai mulţi miniştri ai sănătăţii, în ultima perioadă, şi avem: domnul Nelu Tătaru a semnat, domnul Nelu Tătaru, domnul Vlad Voiculescu şi doamna Ioana Mihăilă, şi eu, când am fost ministru interimar. Şi aici aş vrea să vă spun cam pentru câte doze s-a semnat. Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 28.290.000 de doze, Nelu Tătaru - pentru 33 de milioane, pentru că a contractat înainte, eu am semnat pentru 4 milioane de doze şi doamna Mihăilă, acum două luni de zile, a semnat pentru 21.000 de doze. Deci, dacă erau prea multe, putea să spună că nu mai e nevoie. Iar în acest moment, mai avem... Din păcate, aici domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 9 milioane de doze CureVac, vaccin care nu a fost aprobat niciodată, dar este semnată comanda de către domnul Vlad Voiculescu, ca să fie foarte clare aceste informaţii. Deci, cred că aceasta închide oarecum dezbaterea despre cum s-au contractat vaccinuri".

• Achiziţie fără aviz pozitiv din partea Ministerului de Finanţe

Întrebat cu acel prilej cum comentează faptul că a dispus achiziţionarea acelor vaccinuri deşi a avut în primăvara anului 2021 aviz negativ din partea lui Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, premierul Florin Cîţu declara: "Avizul negativ a fost... Deci, toate aceste vaccinuri se dau şi se spune să fie bugetate; asta era singura chestie. Avizul negativ nu era pentru a nu cumpăra vaccinuri, pentru că Finanţele nu pot să dea acest tip de aviz. Finanţele doar spuneau: să fie bugetate. După ce Ministerul Sănătăţii a modificat memorandumul şi a spus că ele vor fi în bugetul acordat, deci acele vaccinuri vor fi în bugetul acordat, nu a mai existat nicio problemă. Ministerul Finanţelor la asta servea. Ministerul Finanţelor, e adevărat, a cerut de mai multe ori de la Ministerul Sănătăţii un calendar al acestor vaccinuri. Nu ştiu dacă l-a primit, pentru că este comunicarea dintre cele două ministere. Dar în toată această perioadă, vedeţi şi dumneavoastră, că au fost semnate comenzile de ministrul sănătăţii, deci nu s-a opus la nici o comandă. Din contră, a semnat pentru 29 de milioane, chiar a semnat pentru un vaccin..., a făcut o comandă unui vaccin care nu este aprobat, domnul ministru Vlad Voiculescu. Aici cred că ar trebui să explice de ce a făcut această comandă de 9 milioane de doze, un vaccin care nici astăzi nu este avizat".

Florin Cîţu a reiterat că respectiva procedură este una aplicată la nivelul întregii Uniuni Europene şi a menţionat că dozele de vaccin vor fi livrate în ţara noastră până în anul 2023.

Prim-ministrul Florin Cîţu mai spunea în 22 septembrie 2021: "Toate aceste date sunt disponibile, repet, iar comenzile au fost semnate de miniştri ai sănătăţii; eu am fost un ministru interimar, am semnat la un moment dat o astfel de comandă. S-au contractat aceste doze şi s-au finanţat, iar sumele au fost contractate de Comisia Europeană. Aşa cum v-am spus, pentru Uniunea Europeană s-a făcut un contract de 4,4 miliarde de doze, de 10 ori mai mult populaţia Uniunii Europene. Iar noi, prin acordul pe care îl avem, primim o cotă parte din aceste vaccinuri, atât".

• Procurorii DNA: Clauza de opt-out, nerespectată de Cîţu, Voiculescu şi Mihăilă

Argumentele de mai sus au fost reluate de Florin Cîţu şi după ce, în 23 noiembrie 2023 procurorii anticorupţie cereau ridicarea imunităţii sale parlamentare pentru declanşarea urmăririi penale in personae în acest dosar. Procurii DNA afirmă că din cercetarea in rem declanşată în 15 septembrie 2021 au rezultat probe din care reiese că, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei demnitari (n.red. - Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă) ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului, deoarece statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

Referitor la afirmaţiile fostului premier Florin Cîţu amintim că în 24 septembrie 2021 fostul ministru de finanţe Alexandru Nazare, care fusese demis din funcţie tocmai din cauza avizului negativ exprimat cu privire la achiziţia vaccinurilor respective, scria pe pagina oficială de Facebook: "Premierul Cîţu încearcă să inducă ideea că România a fost obligată să comande 4,3%, cota-parte, din totalul dozelor de vaccin comandate de Comisia Europeană şi că opţiunea alternativă ar fi fost să nu facem parte din acest mecanism. Nu există o cotă-parte obligatorie. Alternativa evidentă ar fi fost să fim parte, dar să comandăm responsabil, respectiv în funcţie de nevoile reale. Dar poate premierul a vrut să fie ambiţios, să arate că epuizează plafonul de 4,3% încă din primul an?!... Comisia Europeană ne-a pus la dispoziţie un mecanism flexibil, în care fiecare stat membru are posibilitatea de a face comenzi, în condiţii bune. Mecanismul prevedea o perioadă de timp clară în care comanda putea fi acceptată sau nu. Încă un detaliu: o comandă odată lansată este fermă şi trebuie plătită".

• Curtea de Conturi Europeană: Comisia Europeană a creat mecanismul necesar pentru a evita aprovizionarea excesivă

Iar ceea ce afirma Alexandru Nazare este în concordanţă cu ce a constatat Curtea de Conturi Europeană (ECA) în raportul special 19/2022 privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid de către Comisia Europeană. Astfel, în documentul citat auditorii ECA arată la punctul 55 arată: "Comisia a achiziţionat doze de vaccin în numele statelor membre prin intermediul contractelor. Prin urmare, contrapărţile producătorilor în ceea ce priveşte plata, bonurile de comandă, recepţionarea dozelor de vaccin, etc., sunt statele membre".

La următorul punct din raport se precizează: "Comisia a coordonat amânarea sau accelerarea livrărilor către unele state membre pentru a evita aprovizionarea excesivă sau deficitele. Aceste activităţi, deşi nu toate fac parte în mod formal din acordul încheiat între Comisie şi statele membre, au sprijinit executarea contractelor şi livrarea dozelor de vaccin".

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană a creat mecanismul necesar pentru a evita surplusurile excesive de doze de vaccin anti-Covid, mecanism pe care atât fostul premier Florin Cîţu, cât şi miniştrii Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă nu l-au luat în considerare şi au comandat în neştire respectivele doze de vaccin care apar în referatul procurorilor DNA.

În aceste condiţii, alegaţiile lui Cătălin Drulă, preşedintele USR, care afirmă că dosarul instrumentat de DNA "este un evident atac politic, o acţiune judiciară aberantă", nu au niciun temei juridic, mai ales dacă luăm în considerare textul din raportul Curţii de Conturi Europene.

Referitor la dozele de vaccin anti-Covid achiziţionate de ţara noastră, Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a declarat în urmă cu două zile că România a stabilit obligaţii contractuale de 80 de milioane de doze şi a luat 35 de milioane de doze, în valoare de 2,5 miliarde de lei, din care 10 milioane de doze au expirat şi au fost distruse sau sunt în curs de distrugere.

Amintim că referitor la achiziţia de vaccinuri anti-Covid 19 la nivel european există un dosar care este cercetat in rem (n.red. - cu privire la existenţa faptelor) de către Parchetul European condus de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi, dosar care a fost deschis în septembrie 2022. Persoanele care au sesizat Parchetul European cu privire la eventuale fapte penale privind achiziţia de vaccinuri o acuză pe Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, că ar fi negociat în secret, unilateral, pe WhatsApp, în detrimentul statelor membre UE, cu Albert Bourla, CEO Pfizer, contractul privind vaccinurile respective.