DEBITORII, LA PATRU ANI DE LA EXPLOZIA FRANCULUI ELVEŢIAN: "Lupta noastră a pus o cărămidă la evoluţia pro-consumator a legislaţiei"

15 ianuarie este o zi de tris­tă amintire pentru persoanele împrumutate în franci elveţieni (CHF), este ziua în care, fix acum patru ani, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011. La 15 ianuarie 2015, moneda elveţiană valora 4,3287 lei, de la 3,7415 lei cu o zi înainte. În perioada 2007-2008, când băncile au dat credite în CHF, această monedă valora mai puţin de 2 lei. Ieri, un franc elveţian era cotat la 4,1524 lei.

În urmă cu patru ani, conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) anunţa, că, din totalul românilor împrumutaţi la bănci, doar 5% au credite în CHF şi că noua cotaţie nu afectează "prea mult" piaţa valutară din ţara noastră. Cu toate acestea, debitorii au început să aibă probleme cu rambursarea ratelor, care au explodat, după creşterea neaşteptată a francului elveţian.

Deşi încă de la început, atât autorităţile, cât şi băncile care au dat credite în CHF au promis că vor adopta măsuri care să ajute la împărţirea poverii (de altfel, au şi fost câteva instituţii de credit care au lansat programe de conversie cu discount a acestor tipuri de credite), şi acum mai sunt clienţi care se plâng că nu au putut negocia cu băncile pe marginea contractelor de credit.

În ultimii patru ani, am asistat la o serie de proteste pe subiect, dezbateri aprinse în jurul unor proiecte legislative, promulgări de legi, dar şi prorogări, decizii în instanţe şi la Curtea Constituţională pro şi contra consumatorilor, controverse între bancheri, clienţi şi parlamentari, executări silite, modificări de contracte în instanţe etc.

Recent, clienţii au anunţat o nouă manifestare de protest, pentru data de 19 ianuarie, aceasta fiind deja avizată de autorităţi.

Debitorii ne-au transmis, ieri: "Au trecut exact patru ani de la momentul formării Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) pe platforma de socializare Facebook. Patru ani în care am încercat să informăm şi să îndrumăm, în mod constant, cei 22.000 de membri ai grupului. Patru ani în care am organizat nenumărate forme de protest în încercarea de a determina adoptarea unor legi ori îmbunătăţirea legislaţiei în materie de protecţia consumatorilor, fără a ne raporta strict la împrumutaţii în franci elveţieni. Încă de la început eram conştienţi că ne-am angrenat într-o luptă de durată şi inegală, din mai multe puncte de vedere. De aceea, de curând am format şi CREDERE, ca asociaţie de protecţia consumatorilor de servicii financiar-bancare.

Împrumutaţii şi-au pus mari speranţe în Legea dării în plată, adoptată în aprilie 2016. Cei care aveau dificultăţi la plata ratelor, precum şi debitorii executaţi silit, deposedaţi de casă şi rămaşi cu datorie către bancă sau recuperator, puteau, din acel moment, să predea bunul imobil către bancă ori să solicite ştergerea datoriei. Reprezenta pentru oameni o gură de oxigen. Legea funcţionează, din moment ce există mii de cazuri de împrumutaţi care au reuşit să dea în plată, chiar şi după ce Curtea Constituţională a introdus o condiţie suplimentară: impreviziunea".

Cu toate acestea, debitorii ne-au transmis că moralul şi încrederea oamenilor în rezolvarea situaţiei este măcinată de practica neunitară: "Senatorul Daniel Cătălin Zamfir, împreună cu avocatul Gheorghe Piperea au depus un proiect de lege pentru atenuarea acestei practici neunitare cu privire la darea în plată, însă rămâne de văzut în ce formă va fi adoptat de Parlament. Desigur, presiunile venite dinspre sistemul bancar vor continua.

În octombrie 2016, Parlamentul adopta legea de conversie a creditelor din CHF în lei, însă aceasta a fost declarată neconstituţională în februarie 2017. În decizie, CCR arăta că legea a fost modificată substanţial între Senat şi Camera Deputaţilor, încâlcându-se astfel principiul bicameralismului. Totodată, Curtea a arătat că Parlamentul nu poate interveni în contractele dintre bănci şi împrumutaţi, singura variantă pentru aceştia fiind instanţa de judecată.

Din acel moment, pe lângă dosarele pe clauze abuzive, din ce în ce mai mulţi împrumutaţi au deschis procese pe îngheţarea cursului de schimb, reechilibrarea contractului de credit în temeiul impreviziunii ori au decis să apeleze direct la Legea dării în plată. Potrivit datelor statistice, există peste 250.000 de dosare deschise între bănci şi clienţi în baza acestei legi".

Sursele citate ne-au precizat că, pe lângă reticenţa bancherilor de a soluţiona pe cale amiabilă aceste litigii, împrumutaţii se confruntă cu practica neunitară din instanţă: "Este greu să îi explici unui om de rând că domnia sa a pierdut procesul, iar un alt coleg l-a câştigat, în condiţiile în care hotărârea este pronunţată de aceeaşi instanţă de judecată, iar obiectul dosarului este absolut identic. De asemenea, este dificil de înţeles că, în cadrul seminarelor pentru unificarea practicii organizate sub egida Institutului Naţional al Magistraturii (INM), formatorii consideră că nu reprezintă problemă de practică neunitară dobânda care rămâne în contract după ce această clauză este declarată abuzivă de către instanţa de judecată".

În opinia împrumutaţilor în CHF, problema de practică unitară ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, din moment ce Parchetul General are în vedere sesizarea Înaltei Curţi cu un recurs în interesul legii, aspect care ar trebui să conducă la unificarea practicii judiciare cu privire la dosarele pe îngheţare curs, dar şi în materie de impreviziune. Aşteptările noastre sunt rezervate, dar există speranţă că incertitudinea din instanţe va fi, într-un final, tranşată".

De actualitate pentru împrumutaţi este situaţia din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), potrivit reprezentanţilor GCCC. Aceştia ne-au transmis: "Aşteptările oamenilor de la instituţia publică de protecţie a consumatorilor sunt extrem de ridicate. Din păcate, ANPC are un deficit mare de personal, nu există cursuri de pregătire profesională, salariile (cel mai adesea) sunt la nivelul minimului pe economie, lipseşte logistica, iar presiunile, amenzile infime şi ingerinţa factorului politic, toate la un loc, contribuie la ineficienţa ANPC.

Chiar şi în aceste condiţii, în urma sesizărilor făcute de grupul nostru, ANPC a realizat şi lucruri importante: a emis un Ordin împotriva Raiffeisen Bank, prin care Banca era obligată să modifice zeci de mii de contracte încheiate înainte de 2010, indiferent de moneda creditului, în sensul revenirii la dobânda de la momentul acordării împrumutului; a emis 2 procese-verbale împotriva Bancpost şi OTP Bank, ambele vizând cesiunea unor credite performante către entităţi neautorizate din Olanda, cu consecinţa restituirii către consumatori a cel puţin 500 milioane euro.

La nivel politic este cunoscută situaţia din ANPC, însă până la acest moment nu există niciun demers concret pentru eficientizarea instituţiei. De altfel, în Parlament există un proiect de lege pentru adoptarea unoi nou statut pentru ANPC, dar din cauza presiunilor şi a deciziilor politice, se întârzie adoptarea acestuia. Speranţa noastră este că, în viitorul cât mai apropiat, discuţiile vor fi reluate pe marginea acestui proiect ori că va exista o altă măsură pentru eficientizarea ANPC. Un lucru este clar: consumatorii au nevoie de o instituţie puternică, de oameni bine pregătiţi, implicaţi şi care să poate aplica amenzi pe măsură atunci când sesizează încălcări ale legii de către instituţiile financiar-bancare. Pentru că o bancă, dacă încalcă astăzi legislaţia de protecţia consumatorilor, va achita o amendă cuprinsă între 500 şi 2.500 de lei. Astfel, devine mai avantajos să încalci legea decât să o respecţi.

Per total, la nivel legislativ, chiar dacă situaţia persoanelor care au luat un credit înainte de 2010 nu este nici pe departe rezolvată, putem spune că, pentru generaţiile viitoare, legislaţia actuală conferă o protecţie sporită şi îndrăznim să spunem că lupta noastră din ultimii patru ani a pus măcar o cărămidă la această evoluţie pro-consumator a legislaţiei".

Clienţii consideră că adoptarea de către bănci a unui cod de conduită orientat înspre client, promovând parteneriatul dintre bancă şi consumator, "pare a fi doar o mişcare de PR": "Ultimele conferinţe ale bancherilor ne-au demonstrat că bancherii (cu mici excepţii) sunt în continuare aroganţi, promovează transparenţa în relaţia cu clientul, însă refuză să fie transparenţi atunci când li se solicită şi, cel mai adesea, refuză să găsească soluţii pentru o rezolvare pe cale amiabilă a tuturor diferendelor. Din păcate, acest comportament este determinat atât de practica neunitară din instanţe, cât şi de ineficienţa ANPC".

Debitorii amintesc că, prin manifestarea care urmează să aibă loc în 19 ianuarie, la ora 12.00, în faţa sediului ANPC, doresc să îşi arate susţinerea faţă de comisarul ANPC Dumitru Sorin Manţu şi a altor comisari din cadrul Autorităţii, după emiterea celor două procese-verbale istorice care ar obliga Bancpost şi OTP să restituie consumatorilor peste 500 milioane de euro. Participanţii la protest vor ajunge în jurul orei 14.20 şi la Banca Naţională a României, unde urmează să tragă un nou semnal de alarmă cu privire la modalitatea în care BNR supraveghează sistemul bancar din ţara noastră.

• Surprizele anului trecut

În contextul în care debitorii deschid procese în instanţă împotriva băncilor invocând Legea dării în plată, iar Legea conversiei a fost întoarsă în Parlament, anul trecut s-a încheiat cu adoptarea unor noi reglementări în domeniul bancar, iniţiate de senatorul Zamfir, care vizează, printre altele, plafonarea dobânzilor şi răscumpărarea garanţiilor executate la cel mult dublul preţului cesiunii.

Aprobate de Senat în februarie 2018, iniţiativele legislative au trecut de Camera Deputaţilor în 18 decembrie 2018, ulterior, în 27 decembrie, un număr semnificativ de deputaţi şi senatori formulând sesizări de neconstituţionalitate privind textele acestor proiecte de legi. Termenul pentru dezbatere la Curtea Constituţională a fost stabilit pentru 27 februarie 2019. Decizia Curţii este necesară pentru promulgarea legilor de către preşedintele ţării.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a anunţat, în urmă cu câteva luni, că va relua proiectul Legii conversiei creditelor contractate în franci elveţieni.

Alte surprize ale anului trecut au fost sancţiunile drastice aplicate de ANPC în cazurile Bancpost şi OTP Bank, pentru creditele cesionate în alte ţări, autoritatea obligând cele două bănci să restituie clienţilor toate dobânzile plătite în mod necuvenit de către aceştia. Raiffeisen Bank este următoarea ţintă a ANPC, conform surselor din piaţă.

În domeniul creditelor în moneda elveţiană s-au exprimat şi autorităţile străine, în luna septembrie CEDO precizând, într-un memorandum despre împrumuturile în CHF din Slovenia, că acestea au reprezentat tranzacţii toxice.

Potrivit Raportului de stabilitate din decembrie 2018, în cazul creditelor populaţiei s-a remarcat continuarea scăderii proporţiei creditelor restructurate în franci elveţieni în totalul acestora, până la 16%.

La finalul anului 2016, numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elveţieni era de 38.519, de la 75.412 în noiembrie 2014, conform datelor disponibile pe site-ul BNR. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii băncii centrale nu ne-au transmis o statistică actualizată a acestor credite.

La finalul anului 2008, instituţiile de credit deţineau în bilanţ 119.748 de credite în franci elveţieni acordate persoanelor fizice, dintre care 17.395 erau ipotecare şi alte 37.685 erau credite de consum garantate cu ipoteci.