DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI: NATO, fundamentul apărării colective în faţa provocărilor Federaţiei Ruse

Parteneriatul transatlantic, bazat pe unitatea şi solidaritatea aliaţilor, rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington, se arată în declaraţia finală a celei de-a patra ediţii a Summitului Formatului Bucureşti (B9), eveniment care s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă şi care precede summitul NATO ce va avea loc în format fizic, în 14 iunie, la Bruxelles.

"Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşim aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să promovăm o împărţire echitabilă a sarcinilor, în deplină conformitate cu angajamentele asumate în angajamentul de investiţii în apărare. (...) Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli", afirmă în declaraţia comună preşedinţii României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei şi Ungariei, care trec în revistă, în cele 13 puncte ale documentului provocările cu care se confruntă întreaga regiune.

"Statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său. (...) Mă bucur că preşedintele Biden s-a referit în intervenţia sa la importanţa articolului 5 (n.red. - disponibilitatea de apărare colectivă în cazul agresiunii asupra unui stat membru al alianţei de către un stat terţ) al Tratatului de la Washington, pe care SUA îl susţin puternic. De asemenea, împărtăşesc ce a spus Preşedintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră. (...) Trebuie, de asemenea, să rămânem angajaţi faţă de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi sporirea rezilienţei lor în faţa provocărilor multiple cu care se confruntă. Summitul din iunie va fi un moment de reconfirmare a unităţii şi solidarităţii aliate, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecţie NATO 2030 şi actualizarea Conceptului Strategic al NATO. Alianţa trebuie să îşi consolideze şi postura militară, să aibă o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient şi calibrat la provocările de securitate", a afirmat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, la finalul summitului de ieri la care au participat - pe lângă cei nouă şefi de stat sau de guvern ai ţărilor membre - în sistem online, Joe Biden - preşedintele SUA şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a precizat, în deschiderea evenimentului care a avut loc ieri, că summitul de la Bruxelles va avea o agendă ambiţioasă şi orientată spre viitor.

"Într-o lume mai imprevizibilă şi mai competitivă, trebuie să cooperăm mai mult şi să demonstrăm solidaritatea transatlantică nu doar prin cuvinte, ci şi prin fapte. La summit vom avea o agendă ambiţioasă şi orientată spre viitor: consolidarea angajamentului de a ne apăra reciproc, lărgirea abordării noastre în ce priveşte securitatea, adoptarea unei abordări mai globale pentru a proteja ordinea internaţională bazată pe reguli", a afirmat Jens Stoltenberg.

• Rail 2 Sea şi Via Carpathia, obiective importante pentru Formatul B9

Înaintea summitului, preşedinţii României şi Poloniei au discutat despre necesitatea întâririi parteneriatului strategic dintre cele două state - instituit în octombrie 2009 şi reînnoit în 2015. şi despre situaţia tensionată din apropierea Flancului Estic al Alianţei militare nord-atlantice.

"Organizarea, în a doua parte a acestui an, a unei noi şedinţe comune a Guvernelor României şi Poloniei, la care va fi agreat un nou Plan de Acţiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025, demonstrează încă o dată nivelul excelent al dialogului româno-polonez.

(...) Am abordat şi subiectul cooperării în plan regional în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe implementarea proiectelor strategice de interconectare regională. Din această perspectivă, am agreat continuarea promovării comune, cu prioritate, a proiectului de cale ferată Rail 2 Sea, care va lega porturile Constanţa şi Gdansk şi, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia", a declarat Klaus Iohannis.

Domnia sa a precizat că întărirea rezilienţie pe Flancul Estic va garanta securitatea statelor NATO din această zonă, care vor juca împreună un rol foarte important în această regiune.