Deficitul bugetar, 2,5% din PIB la finele lui 2013

Execuţia bugetară s-a încheiat, anul trecut, cu un deficit de 2,5% din PIB, Guvernul încadrându-se în ţinta convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), pe fondul reducerii ponderii veniturilor şi a cheltuielilor în produsul intern brut (PIB), fiecare cu 0,9%, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Astfel, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013 s-a încheiat cu un deficit de 15,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită, de 15,9 miliarde lei (2,5% din PIB), ca obiectiv al politicii bugetare pe acest an şi aprobată la ultima rectificare bugetară.

După primele 11 luni, deficitul a fost de 9,8 miliarde de lei (1,56% din PIB), aşadar în luna decembrie cheltuielile au depăşit veniturile cu 6 miliarde de lei.

În noiembrie, autorităţile de la Bucureşti au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB. Diferenţa se va reflecta exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.

Deficitul pe anul trecut s-a menţinut la acelaşi nivel precum cel din 2012 (2,5% din PIB), în condiţiile în care au fost plătite arierate în domeniul sănătăţii şi în administraţia locală (+0,4% din PIB) şi au fost reîntregite salariile personalului din sectorul bugetar (+0,5% din PIB). Totodată, sumele alocate de la bugetul de stat pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri europene au crescut cu 1,6 miliarde lei faţă de anul precedent (+0,14% din PIB), în special pentru cofinanţarea proiectelor ai căror beneficiari sunt autorităţile judeţene şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Veniturile bugetului general, în sumă de 200 miliarde de lei (32% din PIB), au fost cu 3,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar au scăzut ca pondere în PIB cu 0,9%.

Comparativ cu 2012, cheltuielile au urcat în termeni nominali cu 3,8%, până la 215,8 miliarde de lei (34,5% din PIB). Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut cu 0,9%, ca urmare a reducerii cheltuielilor cu dobânzile (0,1%), subvenţiile (0,2%) şi asistenţa socială (0,5%).

Tot raportat la 2012, încasările din impozitul pe profit au urcat cu 0,7%, iar cele din impozitul pe venit cu 6,5%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie, respectiv 1 iulie 2013.

Veniturile din TVA au crescut cu 2,6%, iar cele din accize cu 4,2%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.

Pe de altă parte, faţă de 2012, veniturile nefiscale au scăzut cu cu 1,45 miliarde de lei, în principal ca urmare a reducerii încasarilor din vărsămintele BNR.

Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (307,1 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (916,6 milioane de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (270,7 milioane de lei).

Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,3%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.

Şi la nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (cu 7,2 %) şi din taxe pe utilizarea bunurilor şi autorizarea utilizării bunurilor (cu 3,9%), precum şi din veniturile nefiscale (cu 3,9%).

Sumele aferente plăţilor efectuate pentru proiectele cu finanţare europeană au crescut cu 11,7% faţă de 2012, iar cheltielile de personal au urcat cu 13,5%, de la 40,8 miliarde de lei la 46,3 miliarde de lei. Aceste cheltuieli au crescut cu 0,5% ca pondere în PIB, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 12%, de la 34,44 miliarde de lei la 38,58 miliarde de lei. Fenomenul a fost determinat de implementarea Legii 72/2013, prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva europeană 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale, precum şi pentru plata arieratelor de către administraţiile locale şi spitale.

Cheltuielile cu asistenţa socială au scăzut faţă de anul 2012 cu 0,5% ca pondere în PIB, chiar dacă a avut loc majorarea cuantumurilor unor drepturi, precum: majorarea cu 8,5%, de la 1 iulie 2013, a ajutorului social acordat în baza legii privind venitul minim garantat, majorarea alocaţiilor pentru susţinerea familiei cu 30% şi creşterea cu 4% a valorii punctului de pensie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 31,6 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB.