Demiterea lui Negriţoiu de la conducerea ASF nu a mai fost discutată în Parlament

Actualizare 17:20 Raluca Turcan: "Decizia la nivelul ASF a fost contaminată politic de PSD; amendarea NN a fost o execuţie politică"

Raluca Turcan, preşedintele interimar al PNL, solicită demisia preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu, şi spune că decizia la nivelul instituţiei pe care acesta o conduce a fost "contaminată politic" de PSD.

Liderul PNL a scris astăzi, pe pagina sa de Facebook: "Ţin să reamintesc faptul că PNL a mai cerut demisia şefului ASF, anul trecut, în scandalul poliţelor RCA. PSD a fost împotrivă şi a blocat solicitarea PNL, susţinându-l pe Mişu Negriţoiu.

Acum, problema legată de ASF a devenit mai delicată chiar decât persoanele care se află acum la conducerea instituţiei, care fără îndoială ar trebui să plece.

Grav este că decizia la nivelul ASF a fost contaminată politic de PSD, atât cu actuala conducere, dar cu siguranţă şi cu o viitoare conducere, stabilită tot de PSD-ALDE, cei care deţin majoritatea parlamentară".

Raluca Turcan mai susţine că amendarea companiei "NN" a fost "o execuţie politică marca PSD".

Ea precizează: "Ultima decizie ASF, executată la ordinul politic dat în văzul tuturor de la televizor de Liviu Dragnea, este cel mai bun exemplu. A fost o execuţie politică marca PSD pentru a fi un mesaj dur împotriva multinaţionalelor.

Prin urmare, la ASF a fost compromisă instituţia şi lipsită de credibilitate, în condiţiile în care ar trebui să fie un organism independent, echivalent al BNR pentru piaţa non-bancară. E un nou episod din războiul deja străveziu al PSD cu mediul privat".

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:57

Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au mai luat astăzi în discuţie raportul comisiilor economice şi de buget finanţe prin care se solicită revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Parlamentarii nu au precizat motivul amânării.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat la finalul şedinţei BPR: "Raportul făcut de Comisii nu are nicio legătură cu incidentul care mie mi se pare într-adevăr foarte grav generat de compania de asigurări care funcţionează pe pilonul II de pensii faţă de care Autoritatea a luat, cel puţin aşa consider eu, măsurile care se impuneau în faţa unei acţiuni de dezinformare gravă cu efecte extrem de negative nu numai asupra celor care sunt participanţi în pilonul II de pensii, dar cu reverberaţii foarte largi în toată zona economică. Deci nu au legătură una cu alta, deci trebuie tratate complet separat".

Întrebat dacă este nevoie de o analiză în cadrul comisiilor parlamentare în ceea ce priveşte scandalul pensiilor private, Tăriceanu a negat.

"Nu cred că trebuie un alt raport din moment ce autoritatea a luat măsurile cel puţin pe subiectul de care vorbeam, a luat măsurile care sunt prevăzute de regulamentul de funcţionare al ASF", a precizat Tăriceanu, potrivit News.ro.

Biroul Permanent al Senatului a transmis astăzi Birourilor Permanente Reunite raportul comisiilor economice şi de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului privind revocarea din funcţie a şefului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, din cauza modului în care ASF a gestionat criza de pe piaţa RCA din 2016.

Potrivit raportului din octombrie 2016, Mişu Negriţoiu nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute în legea de funcţionare a ASF, motiv pentru care comisiile parlamentare au hotărât, cu majoritate de voturi (o abţinere şi un vot neexprimat al unui parlamentar aflat în conflict de interese) să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Negriţoiu din funcţia de preşedinte al ASF, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

(S.A.)

-------------

Actualizare 13:33 Conducerea Parlamentului discută astăzi revocarea şefului ASF, Mişu Negriţoiu, în urma scandalului RCA

Birourile Permanente reunite (BPR) ale Parlamentului discută marţi raportul comisiilor economice şi de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului privind revocarea din funcţie a şefului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, din cauza modului în care ASF a gestionat criza de pe piaţa RCA din 2016.

Raportul prin care se cere revocarea lui Mişu Negriţoiu a fost întocmit în octombrie 2016 de către comisiile economice şi de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Membrii comisiilor "au constatat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe care domnia sa le avea în exercitarea mandatului, motiv pentru care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere, în şedinţă comună a celor patru comisii, propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF (...) În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele ASF, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări", se arartă în raportul comisiilor, prin care se înaintează plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Mişu Negriţoiu din funcţie.

După discutarea în Birourile Permanente reunite, raportul va fi supus votului plenului, în urma căruia Mişu Negriţoiu şi-ar putea pierde funcţia, potrivit News.ro.

Şedinţa BPR este programată la ora 14.30.

Patru comisii din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite într-o şedinţă comună în octombrie 2016, au votat în unanimitate revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, iar preşedintele Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Mihai Tudose, a anunţat demararea efectivă a procedurii de demitere.

(A.C.)

--------------

Având în vedere dezbaterile care au avut loc, în spaţiul public în ultima perioadă, cu privire la fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II), preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu susţine că "fondurile de pensii din România nu pot fi naţionalizate", potrivit unui comunicat de presă.

Negriţoiu transmite: "În afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), în România există două alte tipuri de fonduri de pensii "private": Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocaţii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) şi Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contribuţii individuale şi administrate privat (Pilonul III), ambele înfiinţate prin Legi organice în 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investiţii din piaţa de capital, dar reglementate mai prudent prin lege specială, având în vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetăţenilor, şi durata lor mai lungă (participaţiile nu pot fi valorificate decât la termen). Ca orice active în proprietate privată, contribuţiile individuale la aceste fonduri nu pot fi naţionalizate".

Potrivit şefului ASF, fondurile din Pilonul II sunt în totalitate alimentate din alocaţii de la stat care, odată transferate către fonduri în numele cetăţenilor beneficiari, devin active în proprietate privată şi nu mai pot fi retrase sau naţionalizate (confiscate), potrivit Constituţiei.

Mişu Negriţoiu adaugă: "Parlamentul şi, respectiv, Guvernul au în competenţa lor să majoreze sau să micşoreze alocaţiile bugetare viitoare, fără să afecteze în niciun fel contribuţiile trecute. Şi, eventual, mai pot să schimbe, prin lege, administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă "naţionalizare". Schimbarea administratorului nu afectează drepturile pe care cetăţenii le au în Fondurile din Pilonul II. Poate să afecteze numai eventualele câştiguri suplimentare din randamente, având în vedere că fondurile administrate privat se plasează în active financiare purtătoare de dobânzi, cupoane sau câştiguri de capital, pe când fondurile administrate de stat nu sunt purtătoare de dobânzi".

Reprezentantul ASF consideră că aducerea în discuţia publică a "naţionalizării fondurilor de pensii" este înşelătoare şi că politicul are "competenţa şi autoritatea să hotărască creşterea mai accelerată sau mai lentă a capitalizării fondurilor de pensii din Pilonul II sau/şi modificarea cadrului juridic de funcţionare şi reglementare".

Negriţoiu a declarat: "Supravegherea funcţionării şi stabilităţii pieţei fondurilor de pensii private sau administrate privat este conferită prin lege Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), dar după ce aceste fonduri au fost constituite şi capitalizate, potrivit politicilor de pensii stabilite prin lege. ASF nu are competenţe la formularea sau discutarea publică a politicilor de pensii, inclusiv a pensiilor private. Totuşi, potrivit legii de organizare, ASF trebuie să fie consultată în toate cazurile când sunt luate decizii politice pe domeniile pe care le supraveghează. Şi acest lucru se întâmplă, de regulă. Nu au existat recent niciun fel de consultări, dezbateri, iniţiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, în general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, în particular".

Fondurile de Pensii din Pilonul II au ajuns, la sfârşitul anului 2016, la 31,5 miliarde lei (aproximativ 7 miliarde euro), din care 65% sunt investite în titluri de stat, adică finanţează deficitul bugetar, potrivit sursei citate.

Seful ASF mai relatează: "Chiar dacă, în extremis, aceste fonduri ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat şi administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decât prin valorificarea (vânzarea) activelor financiare pe care le au în portofoliu. Ori statul nu poate valorifica titlurile de stat, decât dacă le răscumpără, ceea ce ar însemna alocaţii bugetare echivalente, adică o majorare a deficitului bugetar. Nu merge! Singurul avantaj este că reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat deţinute de fonduri, ceea ce este irelevant pentru România, unde datoria publică este de circa 40% din PIB. Acesta a fost însă un argument pentru alte ţări, care au procedat la transformarea administrării fondurilor din privat în public (ex. Polonia), întrucât aveau nevoie să reducă nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se încadra în criteriile prevăzute în tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene".

După părerea domnului Mişu Negriţoiu administratorii privaţi ai fondurilor de pensii "au un obiectiv comercial, lucrativ şi au investit în contextul politicilor economice ale ţării noastre", iar orice schimbare a acestor politici, mai ales în sens restrictiv, sunt "de natură să le afecteze investiţia şi rezultatele afacerii acesta".

De regulă, sunt consultaţi prin dezbaterile publice sau prin dialoguri instituţionalizate, atunci când se iniţiază schimbări în politicile economice, financiare, fiscale şi rezultatele acestor consultări, în ultimii ani, au fost încurajatoare, conform sursei citate.

În comunicat se mai prezintă: "Dar participarea la dezbateri politice contradictorii, care nu au îmbrăcat forma unor iniţiative oficiale, sau lobby-ul politic, este rezervată în fiecare ţară celor care participă la vot şi ale căror drepturi constituţionale cetăţeneşti ar fi afectate. În cazul de faţă, sunt beneficiarii participanţi în fondurile de pensii Pilon II, care sunt cetăţenii români".

Liderul ASF mai spune: "Iniţierea unor astfel de dezbateri de către administratorii de fonduri este în conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societăţilor comerciale private. Este ceea ce a făcut din păcate NN Pensii, cu efecte potenţiale nedorite, de natură să afecteze încrederea în stabilitatea fondurilor şi a pieţei".

ASF a susţinut şi susţine cadrul juridic actual, dezvoltarea şi întărirea fondurilor de pensii obligatorii şi facultative administrate privat, potrivit comunicatului.

Negriţoiu a mai susţinut: "Piaţa funcţionează foarte bine, livrează randamente îndestulătoare şi poate contribui la sporirea contribuţiilor participanţilor, de stat sau private. Dar ASF, ca şi administratorii de fonduri pe care îi supraveghează, nu are voie, prin statutul de funcţionare, să participe la dezbaterile politice, decât atunci când este îi este solicitată o opinie. Intervenţia noastră în discuţiile recente a apărut atunci când am exercitat atribuţiile de supraveghetor. Răspunsurile la întrebările apărute în spaţiul public aveau nevoie de un răspuns politic".

Reprezentantul ASF conchide: "Iar în legătura cu afirmaţia, apărută într-o declaraţie politică, potrivit căreia eu aş fi avut un interes să transmit "informaţii" şi să susţin participarea unei entităţi supravegheate în dezbaterea politică, ea este subiectivă şi contradictorie. Eu nu aveam ce informaţii să furnizez, pentru simplu motiv că aceste informaţii nu există, aşa cum nu au existat discuţii, consultări sau opinii oficiale cu privire la acest subiect. În cei peste 10 ani numai în serviciul public, am învăţat ce înseamnă regulile de protecţie a informaţiilor profesionale şi organizarea instituţională a protecţiei documentelor şi a datelor. Am introdus la ASF Codul de conduită şi am reglementat conflictele de interese şi dialogul cu entităţile supravegheate. Toate întâlnirile în interes de serviciu se consemnează în minute de şedinţă, iar intâlnirile "particulare", care generează potenţiale conflicte de interese, sunt evitate cu stricteţe. Aceste reguli nu sunt numai pe hârtie, ci se şi implementează. Iar eu sunt primul care trebuie să dau un exemplu".

Parlamentul are însă competenţa, potrivit legii de organizare a ASF, să efectueze investigaţii cu privire la îndeplinirea misiunii sub toate aspectele.

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a sancţionat pe data de 13 aprilie "NN" Pensii cu 750.000 de lei, respectiv 1% din capitalul social al societăţii, după ce compania a transmis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală naţionalizare a pensiilor private.