DEODATĂ, SUNTEM CEI MAI TARI DIN EUROPA! Oficial, economia creşte. Când o să simţim şi noi?

Creşterea economică peste aşteptări de anul trecut anunţată de statistica oficială reprezintă o veste bună, dar care s-a transmis prea puţin către mediul de afaceri, sunt de părere analiştii economici consultaţi de ziarul BURSA. Produsul Intern Brut (PIB) al ţării noastre a avansat, în 2013, cu 3,5%, potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), peste ceea ce estimaseră atât autorităţile, cât şi economiştii.

În ultimul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2012, economia autohtonă a urcat cu 5,2%, în condiţiile în care media Uniunii Europene a fost de 1%, conform Eurostat.

Premierul Victor Ponta a salutat evoluţia, mulţumind tuturor miniştrilor pentru aceste rezultate.

Domnia sa a subliniat că, deşi agricultura a avut un aport important la performanţele economice de anul trecut, acestea nu i se pot atribui în totalitate. "Vreau să precizez de la început că agricultura a contribuit, dar nu toată creşterea economică este datorată agriculturii. Cifrele acum sunt oficiale din partea INS şi Eurostat şi agricultura alături de industrie, alături de servicii şi de absorbţia fondurilor europene a făcut posibil acest lucru", a afirmat şeful Guvernului.

Primul ministru a arătat că ţara noastră s-a obişnuit să fie pe primul loc în sens negativ şi la nivel european, de această dată, însă, realizarea fiind una lăudabilă.

"Vreau să salut faptul că suntem pe primul loc la creştere economică şi să mulţumesc tuturor celor care în ţara noastră au muncit pentru ca aceste rezultate să apară. Este un trend pozitiv pe care în mod sigur trebuie să îl păstrăm în perioada imediat următoare", a punctat Victor Ponta, precizând că, în perioada mai 2012 - noiembrie 2013, s-au creat 80.000 de noi locuri de muncă stabile în economie.

De asemenea, anul trecut ţara noastră a încasat fonduri europene mai mari decât primise cumulat în ultimii cinci ani, rata de absorbţie a ajungând la circa 34%, de peste patru ori mai mare decât la începutul guvernării, potrivit oficialului.

Şeful Executivului a mai notat că salariul mediu net a crescut cu 14% în perioada mai 2012-decembrie 2013, ajungând la 1.760 lei, iar investiţiile străine directe au atins un maxim al ultimilor patru ani, în creştere cu 27% anul trecut, faţă de anul precedent.

• Iancu Guda, Coface: "Avansul PIB - impact zero asupra comportamentului de plată al firmelor"

Reacţia analiştilor economici şi a reprezentanţilor mediului de afaceri faţă de datele anunţate de INS şi Eurostat este mai rezervată decât cea a autorităţilor.

Creşterea din 2013 nu s-a reflectat aproape deloc într-o îmbunătăţire a comportamentului de plată al companiilor, semnalează Iancu Guda, Business Information & Debt Collection Manager în cadrul Coface România.

"Din punct de vedere al disciplinei de plată, al insolvenţelor, al soldului restanţelor de achitat şi al duratei de încasare a creanţelor, am observat o deteriorare comparativ cu 2012", ne-a declarat domnia sa.

Numărul companiilor pentru care s-a deschis procedura insolvenţei anul trecut a urcat cu 5%, până la 26.372, pe segmentul firmelor cu cifră de afaceri mai mare de un milion de euro înregistrându-se un record (718, faţă de 485 în 2012), arată Iancu Guda.

De asemenea, valoarea instrumentelor refuzate la plată în 2013 a urcat până la 8,6 miliarde lei, media fiind de 60.000 lei, de patru ori mai mult decât în perioda de dinainte de criză, potrivit reprezentantului Coface.

În urma unei analize efectuate pe un număr de companii care generează 70% din cifra de afaceri a companiilor prezente în ţara noastră, a rezultat că două treimi dintre acestea prezintă un risc de insolvenţă peste mediu, în timp ce pentru 40% nu este recomandată oferirea unor linii de credit comercial, ne-a mai precizat Iancu Guda.

Motivul pentru care creşterea economică peste aşteptări pare să fie decuplată de o îmbunătăţire a comportamentului de plată este că economia autohtonă este puţin diversificată, depinzând foarte mult de câteva sectoare, explică domnia sa, care a continuat: "În primele nouă luni ale lui 2013, creşterea PIB a fost de 2,7%, incluzând agricultura, respectiv 1,7%, excluzând-o. În 2012, economia a avansat cu doar 0,6%, cu tot cu agricultură, în timp ce, fără aportul acesteia, progresul ar fi fost de 2,5%. Acest lucru arată cât de dependenţi suntem de sectorul agricol".

Un alt aspect problematic al economiei ţării noastre este că exporturile, un alt motor al creşterii, sunt realizate în proporţie de 25% de industria producătoare de automobile şi echipamente, care este dominată de un număr redus de companii, conform managerului Coface.

"Trebuie să realizăm o diversificare a economiei, pentru ca rezultatele macroeconomice bune să se propage mult mai repede la nivel microeconomic. În absenţa sa, creşterea economică riscă să fie contextuală şi fragilă şi să genereze presiuni inflaţioniste, pe care BNR să fie nevoită să le tempereze.

Dacă vom reuşi să replicăm o creştere precum cea din 2013 încă doi ani, cel puţin, va urca şi PIB-ul potenţial, un alt efect benefic, alături de diversificarea economiei", a conchis Iancu Guda.

• Cristian Pârvan, AOAR: "Creşterea economică, percepută diferit de companii"

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, ne-a transmis că avansul economic s-a văzut diferenţiat la nivelul mediului de afaceri.

În timp ce companiile multinaţionale şi cele autohtone mari au înregistrat rezultate bune, per ansamblu, profitabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) a fost puternic afectată în 2013, potrivit domniei sale.

"Rezultatele anunţate astăzi (n.r. vineri) au fost, într-o bună măsură, aşteptate. Ştiam că agricultura a avut un an foarte bun, că întreprinderile din sectorul energetic au profitat, în general, de liberalizarea preţului la energie, iar industria auto a performat bine, la rândul său".

Contribuţia sectorului auto la economie prezintă şi vulnerabilităţi pentru ţara noastră, având în vedere dependenţa acestuia de cererea externă, semnalează Cristian Pârvan.

Şi secretarul general al AOAR atrage atenţia asupra înrăutăţirii disciplinei de plăţi între companii, care afectează, cu precădere, firmele de talie mică.

Performanţa economică de anul trecut, care ne plasează pe prima poziţie, la nivel european, din punct de vedere al avansului PIB, prezintă şi o serie de aspecte pozitive, chiar dacă transmiterea sa "în buzunarul cetăţeanului" se face cu un anumit decalaj, consideră analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a precizat: "Cel mai important este că această creştere atrage atenţia asupra României. Să ne amintim că, nu cu mult timp în urmă, Polonia era foarte bine văzută la nivelul UE, pentru că reuşise să rămână pe creştere, în timp ce restul ţărilor membre înregistrau scăderi ale economiilor.

Dacă vom reuşi să menţinem acest nivel de creştere şi în perioada următoare, vom putea atrage mai multe investiţii, care, la rândul lor, vor stimula avansul economiei şi creşterea veniturilor populaţiei, formând, astfel, un cerc virtuos.

Avem, deci, o şansă care trebuie exploatată".

Ca să putem profita de acest capital de imagine, trebuie să fim capabili să susţinem, la nivelul politicilor publice, investiţiile private, prin investiţii publice în infrastructură şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, explică Aurelian Dochia.

De asemenea, este nevoie de asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii, din punct de vedere fiscal, potrivit analistului economic, care subliniază că desele modificări fiscale reprezintă unul dintre cele mai dăunătoare elemente pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţara noastră.

Creşterea economică nu se simte, iar şomajul şi veniturile la buget nu au crescut din cauză că aceasta a fost generată de scăderea deflatorului, susţine economistul Florin Cîţu.

"PIB nominal are o dinamică în scădere (ceea ce explică veniturile mai mici la buget, creşterea şomajului şi arieratelor). Iar dinamica deflatorului (preţurile din economie) scade din cauza deficitului de cerere. Este o explicaţie pe care o văd eu, luând în considerare datele publicate de INS. Aşa cum în 2011 creşterea economică s-a dovedit < too good to be true >, aşa şi acum cred că o să vedem ajustări în viitor", a scris domnia sa pe o reţea de socializare.

Avansul puternic al cheltuielilor guvernamentale din decembrie pare să fi sprijinit creşterea economică de anul trecut, consideră analiştii Erste.

"Guvernul a injectat 23,4 miliarde lei în economie în decembrie, faţă de o medie lunară de 17,5 miliarde lei în primele 11 luni ale anului trecut. Depozitele corporate au reflectat această evoluţie şi au avansat cu 11,1% lunar şi 22,3% anual în decembrie. Totodată, exporturile şi agricultura au performat în continuare foarte bine", se arată într-un comentariu transmis vineri de aceştia.

Consumul populaţiei a fost slab până în decembrie, dar în ultima lună a anului comerţul retail a crescut cu 4,8% în termeni ajustaţi sezonier, au mai arătat reprezentanţii grupului financiar.

Pentru 2014, guvernul şi FMI mizează pe un avans economic de 2,2%.