Deplasare în jos a curbei randamentelor, în ultima săptămână

Curba randamentelor din România a reacţionat la climatul din pieţele financiare internaţionale şi la factorii interni săptămâna trecută, notându-se o deplasare în jos, în medie cu trei puncte de bază, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Analistul mai punctează că declinul ratelor de dobândă a fost mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi, evoluţie convergentă cu cele din SUA şi Germania.

Rădulescu notează: "Pe piaţa titlurilor de stat, rata de dobândă la 10 ani (barometrul pentru costul de finanţare în economie - n.r.) s-a redus cu 1% la 3,865% în cursul săptămânii - scădere cu 12,4% de la începutul anului. Spread-ul de dobândă s-a diminuat cu 3% la 1,15 puncte procentuale".

În săptămana de dinainte, rata de dobândă la 10 ani a crescut uşor, evoluţie în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, după ce a continuat în primele două săptămâni din iunie declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Banca centrală a semnat totodată atunci continuarea operaţiunilor repo şi cumpărările de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, precum şi menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel optim. Creşterea usoară a ratei de dobândă pe 10 ani de acum două săptămâni a coincis cu amplificarea temerilor din pieţele financiare legate de izbucnirea celui de-al doilea val pandemic.

La data de 15 iunie, achiziţiile băncii centrale de titluri de stat în lei din piaţa secundară au ajuns la un stoc de 3,8 miliarde de lei după ce în finalul lui mai se ridicau la 3,5 miliarde de lei.

"În România, creditul neguvernamental a scăzut pentru a doua lună la rând în mai, dinamica anuală decelerând la 4,5% (minimul din iunie 2017), pe fondul intensificării percepţiei de risc după incidenţa pandemiei. Totodată, depozitele neguvernamentale au crescut la un nivel record în mai, ca urmare a majorării ratei de economisire, în contextul unei atitudini mai prudente a agenţilor economici după incidenţa pandemiei. Pe de altă parte, rata creditelor restante a scăzut de la 2,57% în aprilie la 2,49% în mai. Nu în ultimul rând, climatul din piaţa forţei de muncă s-a deteriorat în T1 (rata de ocupare în scădere la 70,6%, rata şomajului în creştere la 4,3%), iar deficitul bugetar s-a intensificat la 3,59% din PIB la cinci luni, în contextul consecinţelor şocului indus de pandemie", mai sintetizează Rădulescu, care notează că calendarul macroeconomic al acestei săptămâni include tendinţele în economie, autorizaţiile de construire, rezervele internaţionale, turismul, preţurile în industrie şi rata şomajului.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,1 miliarde de lei prin titluri scadente în ianuarie 2028 şi cu 1 miliard de lei prin obligaţiuni scadente în aprilie 2024, la costuri medii anuale de 3,87%, respectiv 3,51%.