English
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Ploieşti au dispus, astăzi, măsura controlului judiciar în cazul deputatului PSD Vlad Cosma pe întreaga perioadă a urmăririi penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă, transmite un comunicat publicat pe site-ul DNA.
Tot astăzi, parlamentarul s-a prezentat la sediul DNA Ploieşti, unde i-a fost adusă la cunoştinţă această măsură.
În perioada controlului judiciar, deputatul are mai multe obligaţii, printre care: de a se prezenta la DNA Ploieşti ori de câte ori este chemat, de a-i informa pe anchetatori cu privire la schimbarea locuinţei, de a se prezenta la organul desemnat cu supravegherea, conform programului sau ori de câte ori este chemat.
De asemenea, politicianul nu are voie să părăsească teritoriul României fără încuviinţarea prealabilă a procurorilor de caz şi nu are voie să se apropie şi nici să comunice direct sau indirect cu inculpaţii Răzvan Alexe, Mircea Cosma, Daniel Adrian Alixandrescu, precum şi cei trei oameni de afaceri denunţători în acest dosar.
Controlul judiciar este o măsură preventivă prevăzută de noul Cod de procedură penală, necesară pentru împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală.
Surse din presă transmit că tot astăzi, în timp ce Vlad Cosma se afla la DNA Ploieşti, a fost adus acolo, din arest, şi Răzvan Alexe, de la care a pornit dosarul de corupţie al lui Cosma şi al tatălui său.
Alexe este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce în noiembrie a fost reclamat la DNA de un om de afaceri a cărui firmă are contracte cu Consiliul Judeţean Prahova. Răzvan Alexe a fost arestat preventiv pe 13 noiembrie. În prezent, se află în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, în oraşul Câmpina. Instanţele de judecată au respins cererile acestuia de înlocuire a arestului cu alte măsuri preventive, conform noilor prevederi penale, mai permisive.
Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, va fi cercetat în libertate sub control judiciar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) respingând, ieri, recursul procurorilor DNA.
Decizia, luată de un complet de doi judecători ai instanţei supreme, este definitivă.
Pe 12 februarie, ICCJ a decis ca preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, urmărit penal pentru trafic de influenţă, să fie cercetat în libertate, sub control judiciar.
Controlul judiciar este o măsură preventivă prevăzută de noul Cod de procedură penală, necesară pentru împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală.
Mircea Cosma şi fiul său, Vlad Cosma, sunt urmăriţi penal pentru trafic de influenţă, fiind acuzaţi de DNA că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, denunţători în cauză.
Luni seară, Camera Deputaţilor a respins, prin vot secret, ridicarea imunităţii deputatului PSD Vlad Cosma, fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma. Cererea ministrului Justiţiei referitoare la încuviinţarea arestării preventive a deputatului Vlad Cosma a întrunit doar 105 voturi favorabile, iar 222 deputaţi au votat împotrivă, potrivit Mediafax. Vlad Cosma este cercetat pentru trafic de influenţă.
Anterior votului din Cameră, Comisia juridică a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma. Raportul negativ al comisiei a fost adoptat cu 7 voturi "pentru", 13 voturi "împotrivă" şi 3 abţineri. Înainte de votul din plenul Camerei Deputaţilor, grupurile PNL, PPDD, PDL şi neafiliaţii şi-au anunţat opţiunile, în timp ce PSD nu a anunţat cum votează.
"Parlamentarii liberali vor vota în favoarea cererii formulate în scris de Ministrul Justiţiei", a precizat de la tribună liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, care a mai spus că ar fi cazul ca Ministerul Justiţiei să vină cu precizările necesare pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra proiectului de lege privind amnistierea, ca să nu mai planeze diverse suspiciuni asupra forului legislativ.
Reprezentantul PP-DD, Tudor Ciuhodaru, a arătat că grupul său parlamentar "nu a blocat balanţa justiţiei" şi a propus vot deschis în cazul lui Vlad Cosma.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că, potrivit Regulamentului, votul trebuie să fie secret, cu bile. Şi PDL a susţinut că Parlamentul "trebuie să lase justiţia să-şi facă datoria şi să decidă", în timp ce Clement Negruţ, deputat independent, a arătat că parlamentarii care sunt membri ai PMP sunt pentru ridicarea imunităţii parlamentare a lui Cosma. Celelalte grupuri parlamentare nu au anunţat cum votează.
Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, membru în Comisia juridică, a precizat, în plenul Camerei, că un parlamentar are imunitate doar pentru voturi şi pentru declaraţii şi că, indiferent cum votează Parlamentul, nu este blocată justiţia. El a arătat că anumite intervenţii ale sale au fost interpretate exact pe dos: "Eu am spus că au existat cazuri în care plenul s-a pronunţat pentru ridicarea imunităţii cu privire la măsuri preventive şi chiar la încuviinţarea urmăririi penale în cazul unor miniştri şi după care instanţa a infirmat aceste lucruri, adică cei care ne-au cerut au greşit. Şi acest lucru înseamnă că noi trebuia în cadrul comisiei să ne aplecăm mai cu atenţie, pentru că şi-au pierdut din credibilitate având cel puţin trei cazuri în care Parlamentul a votat cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul unui ministru şi în cazul a doi deputaţi cererea de arestare preventivă, iar instanţa a infirmat această cerere a procurorilor".
Nicolicea a ţinut să le spună de mai multe ori deputaţilor că parlamentarul nu are imunitate decât pentru votul şi opiniile exprimate, iar pentru "celelalte fapte nu are niciun fel de imunitate".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudoru hotul cu rolls royce
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 04.03.2014, 11:14)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.