Derapajele fiscale şi şocurile politice pun în pericol ratingul ţării

Tăierile de cheltuieli guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar al României şi să evite o retrogradare a ratingului de ţară provoacă reacţii sociale puternice, care ar putea alimenta sprijinul pentru extrema dreaptă la reluarea alegerilor prezidenţiale din luna mai, transmite Reuters.

Coaliţia proeuropeană aflată la guvernare încearcă să tempereze efectele anilor de cheltuieli masive, care au dus la o creştere semnificativă a datoriei publice. Între timp, autorităţile evaluează dacă Călin Georgescu, câştigătorul scrutinului anulat din decembrie, poate candida din nou în mai. Georgescu, aflat în fruntea sondajelor, a promis să pună capăt sprijinului acordat Ucrainei, să reducă dependenţa de fondurile europene şi a pus la îndoială cerinţele NATO privind creşterea cheltuielilor pentru apărare.

Unii angajaţi din sectorul public resimt deja impactul măsurilor de austeritate. CFR Călători a suspendat aproximativ 240 de trenuri în ianuarie, afectând navetiştii din zona Bucureştiului. Subvenţiile pentru studenţi au fost reduse, iar mecanicii de tren au pierdut o parte semnificativă din venituri. În acelaşi timp, lucrătorii din sectorul energetic ameninţă cu grevă, nemulţumiţi de reducerile salariale impuse ca parte a unui plan de redresare a datoriilor, negociat cu Uniunea Europeană.

Agenţia Fitch Ratings avertizează că incertitudinea politică şi încetinirea creşterii economice pot conduce la o retrogradare a ratingului României. Inflaţia ridicată - a doua cea mai mare din UE în ianuarie - şi scăderea încrederii consumatorilor sunt semne că economia României ar putea încetini şi mai mult, notează Reuters.

S&P Global subliniază că politica de cheltuieli generoase a guvernului a contribuit la unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din pieţele emergente. România trebuie să se împrumute 13 miliarde de euro în 2025, iar mai mult de jumătate din datoria sa publică este denominată în valută, ceea ce expune economia la fluctuaţiile pieţelor internaţionale.

"Situaţia cu care ne confruntăm şi motivul pentru care spread-urile sunt ridicate este că emitem prea mult", a declarat Ştefan Nanu, şeful agenţiei pentru datorie publică. "România este atractivă pentru investitori, dar cheia este un deficit bugetar mai mic", a adăugat el.

În acelaşi timp, guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că un eventual război comercial între SUA şi Uniunea Europeană ar putea declanşa o recesiune în Europa, afectând semnificativ România. "Dacă tensiunile politice se vor atenua mai târziu în acest an, vom acorda leului mai multă flexibilitate", a declarat acesta.

Într-o întâlnire cu investitorii, guvernul a demonstrat "un angajament puţin mai mare decât în trecut" faţă de măsurile de reducere a cheltuielilor, însă rămân îngrijorări legate de capacitatea ţării de a-şi echilibra bugetul, potrivit aceleiaşi surse.

Experţii Raiffeisen Bank subliniază că, deşi România trebuie să îşi reducă deficitul la 7% din PIB în 2025, politica fiscală rămâne flexibilă. Cu toate acestea, ţara nu s-a confruntat niciodată cu o consolidare bugetară atât de amplă pe o perioadă atât de lungă.

În acest context, Fitch Ratings avertizează că stabilitatea guvernamentală este incertă, iar termenul de şapte ani pentru reducerea datoriei poate fi nerealist, având în vedere situaţia politică şi economică actuală.