Deteriorare semnificativă a climatului de afaceri pentru companiile mari din Germania

Întreprinderile mici şi mijlocii din Germania, coloana vertebrală a celei mai mari economii din zona euro, au fost cele mai afectate în ultima perioadă de politicile economice ale guvernului de la Berlin.

Acum ştafeta este trecută companiilor mari, la nivelul cărora s-a înregistrat o deteriorare semnificativă a climatului de afaceri, conform ultimelor date prezentate în Barometrul KfW-Ifo.

Raportul lunar al băncii de investiţii şi dezvoltare deţinută de statul german, realizat împreună cu Institutul Ifo, arată că indicele climatului de afaceri a scăzut în februarie 2024 cu 1,1 puncte faţă de luna precedentă, până la -27,3 puncte, cel mai redus nivel din luna august 2023 (vezi graficul 1), pe fondul unei tendinţe negative persistente în ultimii 2 ani.

Grafic g1-kfw-feb24

Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru intervalul care începe în ianuarie 2005.

Declinul a fost determinat mai ales de indicele situaţiei curente, care a scăzut cu 3,4 puncte faţă de luna precedentă, până la -27,4 puncte, în timp ce indicele aşteptărilor a crescut cu 1,1 puncte, până la -27,5 puncte.

Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a stagnat la un nivel scăzut, pe fondul unui declin lunar de 0,1 puncte, până la -22,1 puncte, în condiţiile în care "atât indicele situaţiei curente cât şi indicele aşteptărilor nu s-au schimbat aproape deloc". Raportul subliniază că "viziunea IMM-urilor asupra viitorului este şi rămâne hotărât pesimistă".

O deteriorare semnificativă a climatului de afaceri s-a înregistrat pentru industria prelucrătoare. Indicii agregaţi ai sectorului se află la un nivel comparabil cu cel înregistrat în perioada crizei financiare globale, cu excepţia pandemiei (vezi graficul 2).

Grafic g2-kfw-manuf-feb24

Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a scăzut cu 0,3 puncte faţă de luna anterioară, până la un minim al ultimelor 45 de luni, de -28,1 puncte, în condiţiile în care indicele aşteptărilor a crescut până la -27,9 puncte, de la -29,6 puncte, iar indicele situaţiei curente a scăzut până la -28,6 puncte, de la -26,2 puncte.

La nivelul furnizorilor de servicii "starea de spirit s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură", iar "acest sector economic rămâne cel mai optimist într-o comparaţie sectorială, chiar dacă valorile actuale sunt semnificativ sub media pe termen lung".

Pe de altă parte, la nivelul sectorului comerţului cu ridicata pesimismul s-a accentuat, pe fondul continuării atacurilor rebelilor Houthi asupra navelor de marfă în Marea Roşie.

Indicele climatului de afaceri pentru IMM-urile din sector a scăzut până la -39 de puncte, cel mai redus nivel din aprilie 2020, iar indicele pentru companiile mari a scăzut cu 2,1 puncte, până la -40,5 puncte, de asemenea cel mai redus nivel din aprilie 2020.

Raportul de la KfW mai arată că aşteptările privind preţurile de vânzare sunt în scădere semnificativă, ceea ce arată o continuare a temperării inflaţiei în perioada următoare, în timp ce aşteptările privind angajaţii arată că "recenta creştere puternică a ocupării forţei de muncă este probabil să se încheie".

Barometrul KfW-Ifo mai subliniază că "încă nu există semne de inversare a tendinţei economice negative", însă "cele mai recente studii economice arată cel puţin semne ale redresării determinate de consum în sectorul serviciilor".

Creşterea consumului privat este pusă de KfW pe seama creşterii salariilor reale, iar aceasta ar putea conduce la înregistrarea unei uşoare creşteri economice în 2024, de circa 0,3%.

Pentru 2025, aşteptările arată o creştere economică de 1,2%, în condiţiile "creşterii robuste a consumului şi a relaxării politicii monetare globale începând din acest an".

Raportul subliniază în final că "situaţia sumbră a climatului de afaceri se datorează provocărilor structurale pe termen lung pentru economia germană şi nivelului ridicat de incertitudine", în condiţiile în care există riscul ca lipsa de încredere să aibă un impact negativ asupra economiei.