DEUTSCHE BANK: "Bilanţul Fed ar putea ajunge la 40 de trilioane de dolari în 2050"

Bilanţul Federal Reserve (Fed) ar putea ajunge la 40 de trilioane de dolari în anul 2050, de la puţin sub 8 trilioane de dolari în prezent, arată într-o analiză economistul Jim Reid de la Deutsche Bank. De notat că datoria Statelor Unite a crescut de la circa puţin sub 10 trilioane de dolari în 2008, la 27 trilioane de dolari în 2021, doar datoria crizei Covid-19 fiind de aproape 7 trilioane de dolari.

Bilanţul Fed deja aproape s-a dublat faţă de nivelul de dinainte de februarie 2020, iar prognoza Deutsche Bank vine în condiţiile în care oficialii băncii centrale americane sunt tot mai presaţi în ultima perioadă să înceapă cel puţin discuţiile despre eventuala reducere a ritmului de achiziţii de active, o temă evitată în prezent pentru a nu provoca tensiuni în sistemul financiar în condiţiile debutului de ciclu economic şi al redresării încă incomplete la nivelul economiilor din Vest.

"Dacă raportul dintre bilanţul Fed şi datoria publică rămâne în media post-criză financiară globală - să zicem 30% faţă de 35% în prezent - atunci bilanţul Fed ar fi undeva la 40 de trilioane de dolari în 2050 de la puţin sub 8 trilioane de dolari în prezent", arată Jim Reid într-o analiză.

Dincolo de caracterul uluitor al prognozei, aceasta presupune în esenţă că Fed-ul nu va mai putea niciodată să normalizeze politica monetară, un scenariu concretizat în realitate în Japonia ultimilor treizeci de ani ca urmare a spargerii bulei financiare din 1991. Banca naţională din Japonia a ajuns de altfel de-a lungul anilor să cumpere prin ETF-uri acţiuni ale companiilor listate la Tokyo cauzând distorsiuni şi mai puternice în pieţele financiare, o postură de politică monetară din care încă nu are ieşire în condiţiile în care deţinerile sale (35 de trilioane de yeni) reprezintă circa 80% din piaţa ETF-urilor din Japonia.

Joe Lavorgna, fost economist şef la Casa Albă în ultimele şapte luni din mandatul lui Donald Trump, spune la rândul său într-un raport citat de Bloomberg că, "având în vedere gradul de interconectare al Fed-ului atât la pieţele financiare cât şi la economia reală", normalizarea politicii monetare "ar putea fi o sarcină imposibilă".

Între timp, bilanţul Fed continuă să crească cu 120 de miliarde de dolari lunar. Cel mai recent, bilanţul Fed se situa la 7,93 de trilioane de dolari. Raportat la întreaga populaţie a SUA, raport ce arată într-o anumită măsură gradul de socializare al pierderilor din pieţele financiare americane, fiecare persoană din Statele Unite are pe bilanţul Fed 22.236 de dolari.

De amintit că Fed-ul a promis în anii 2008-2010, la începutul programelor de relaxare cantitativă, că acestea sunt "temporare prin natura lor". În martie, 2010, Ben Bernanke, atunci preşedintele Federal Reserve, afirma într-o audiere în Congresul american că bilanţul Fed urma să revină în perioada următoare unde era înainte de criza financiară globală, respectiv undeva "sub 1 trilion de dolari".

Ulterior, deşi au fost sistate în octombrie 2014 - după o contribuţie masivă la creşterea inegalităţii -, achiziţiile de obligaţiuni au revenit în implementare în septembrie 2019 şi au accelerat în martie 2020 la 120 de miliarde de dolari lunar. În perioada scursă apoi între octombrie 2017 şi septembrie 2019, Fed-ul şi-a redus bilanţul de la 4,5 trilioane de dolari la 3,76 trilioane de dolari. Înainte de septembrie 2008, bilanţul Fed se situa la 0,9 trilioane de dolari.

Potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Fed din finalul lunii aprilie, "câţiva dintre participanţi (la şedinţă - n.r.) au sugerat că, dacă economia continuă să facă progrese rapide către obiectivele Comitetului (de politică monetară), ar putea fi adecvat, la un moment dat, în următoarele întâlniri, să începem discuţiile pentru un plan de ajustare a ritmului de achiziţii de active".

În traducere liberă, oficialii Fed vor continua să pretindă că programele de relaxare cantitativă vor fi oprite, în ciuda faptului că simpla începere a discuţiei despre reducerea ritmului de achiziţii, nu a bilanţului propriu-zis, poate provoca deraierea pieţelor financiare şi a revenirii economice.