DEZBATEREA "IMPACTUL TRECERII LA IFRS ASUPRA SIF-URILOR" Fercală: "Dacă băncile au fost scutite de impozit după aplicarea IFRS, trebuie scutite şi SIF-urile"

Reprezentanţii SIF-urilor consideră că trecerea la standardele de contabilitate internaţionale (IFRS) ridică anumite probleme, deşi, în esenţă, este binevenită.

Potrivit Normei ASF nr. 39/2015 din 28 decembrie 2015, SIF-urile au fost obligate să depună situaţiile financiare de anul trecut conform standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS), deşi, tot anul, ţinuseră contabilitatea pe standardele româneşti.

Una dintre problemele ridicate de reprezentanţii SIF-urilor, prezenţi, ieri, la dezbaterea "Impactul trecerii la IFRS asupra SIF-urilor", organizată de ziarul "BURSA", a fost tratamentul fiscal.

Mihai Fercală, preşedintele SIF3 Transilvania, a cerut ASF să fie o interfaţă între SIF-uri şi Ministerul de Finanţe, pentru a cere un tratament fiscal preferenţial, aşa cum au avut băncile, la adoptarea IFRS.

Domnia sa a spus: "Când băncile au trecut pe IFRS, sistemul bancar a elaborat metodologii despre cum să înceapă procedurile fiscale, după aplicarea IFRS, şi a fost scutit în primii ani.

Vă propun să cerem ASF să fie o interfaţă între noi şi Ministerul de Finanţe şi să cerem acelaşi lucru.

Nu poţi să aplici un sistem fiscal diferenţiat pe agenţii economici. Trebuie să existe o metodologie fiscală clară.

SIF-urile trebuie să aibă aceleaşi facilităţi de care a beneficiat sistemul bancar din România. Tratamentul fiscal aplicat sistemului bancar este foarte diferit faţă de cel aplicat SIF-urilor. Dacă băncile au fost scutite de impozit, iar SIF-urile trebuie să plătească, atunci eu trebuie să plătesc impozit de 28 milioane de lei (n.r. aferent profitului pe anul trecut, după înregistrarea unor diferenţe favorabile din marcarea la piaţă a participaţiilor). Dar eu spun că nu trebuie, ci trebuie să plătesc o cifră din profitul brut rezultat în urma tranzacţiilor".

Domnia sa a mai precizat: "Ştiam de mult timp că trecem la IFRS, problema este cum se aplică la SIF-uri. Acestea au societăţi în portofoliu şi trebuie să le facă bilanţul consolidat.

Dacă facem bilanţul consolidat, atunci trebuie să vedem ce intră în perimetrul de consolidare - toate participaţiile de peste 20%.

De la 50% în sus nu este nici o problemă pentru auditor să verifice realitatea raportărilor din acele companii.

Problema este la cele din perimetrul 20-49%. Acele societăţi nu ascultă ce vreau eu. Ca să îmi dea un raport corect de audit, fără rezerve, auditorul a pus anumite condiţii .

Standardul IFRS prevede excepţii pentru entităţile de investiţii financiare. Împreună cu auditorul, am ajuns la concluzia că SIF-ul este entitate de investiţii financiare".

• Ciurezu: "Este strigător la cer să impozitezi veniturile potenţiale"

Tudor Ciurezu, preşedintele SIF Oltenia, a explicat că, spre deosebire de SIF3, care s-a înregistrat ca entitate de investiţii financiare, celelalte patru SIF-uri au mers pe varianta de a înregistra diferenţele favorabile sau nefavorabile aferente valorilor mobiliare deţinute pentru vanzare să fie înregistrate pe conturile de capitaluri proprii, adică pe conturile de rezerve.

"Această variantă a fost îmbrăţişată de SIF-uri şi pe perioada când nu au fost obligatorii de aplicat standardele IFRS. Diferenţele favorabile trebuiau înregistrate numai extracontabil", a spus domnul Ciurezu, adăugând: "Introducerea IFRS creează posibilitatea ca între raportările lunare şi raportările prin situaţiile financiare contabile, diferenţele să fie foarte mult diminuate.

Partea care este foarte interpretabilă şi asupra căreia insistă domnul Fercală este aceea cu privire la modul de impozitare al acestor diferenţe. Dacă sunt venituri impozabile diferenţele pozitive sau dacă diferenţele negative sunt considerate cheltuieli deductibile. Este foarte greu de spus. În condiţiile legislaţiei actuale, Codul Fiscal precizează că, în cazul veniturilor impozabile, sunt avute în vedere şi diferenţele pozitive din evaluare, iar pierderile de valoare sunt cheltuieli deductibile. Cu o singură observaţie - dacă sunt deţineri pe mai mult de un an de zile şi participaţia este mai mare de 10%, acestea nu sunt luate în considerarea veniturilor şi cheltuielilor.

Riscul este foarte mare pentru noi, pentru că diferă modalitatea de înregistrare. Noi le înregistrăm pe conturile de capital. Dar Ministerul Finanţelor nu ţine seama de modalitatea de înregistrare. Noi avem opinia că noi avem dreptate. Este strigător la cer să impozitezi veniturile potenţiale".

• Drăgoi: "Introducerea IFRS este oportună şi are foarte multe beneficii"

Bogdan Drăgoi, preşedintele SIF1 Banat Crişana, este de părere că introducerea IFRS este oportună şi are foarte multe beneficii.

Domnia sa a spus: "Am observat, la întâlnirile cu investitorii străini, că marea lor problemă a fost că nu au înţeles cum este posibil să faci profit din vânzarea la cost istoric. Nu puteau să înţeleagă cum, la noi, se aplică situaţiile IFRS, dar nu la toate entităţile. A trebuit să le explic cum vindeam active înregistrate la cost istoric, marcam profituri mari, dar cash-ul nu era în spate. Eram într-un perpetuu bulgăre care se rostogolea, pentru că, atunci când trebuia să plătim dividendele, trebuia să vindem alte active.

În IFRS, se face marcarea la piaţă, te obligă să te uiţi la performanţa societăţilor din portofoliu.

Performanţele trebuie făcute într-un mod sustenabil şi având în vedere dezvoltarea activelor pe care le avem.

Creându-se acest T0 (1 ianuarie 2016), profiturile sunt greu de obţinut şi vor avea la bază performaţa activelor".

Domnul Drăgoi a mai spus că SIF1 va veni în faţa acţionarilor, în 2016, cu primul buget fără vânzări de active. "Asta nu înseamnă că, dacă apar oportunităţi, nu o sa vând sau cumpăr", a precizat domnia sa, adăugând: "Dar propunerea noastră nu conţine vânzări de active. Pe viitor, ne vom axa pe consolidarea activului, pe introducerea de management performant la toate societăţile din portofoliu".

Bogdan Drăgoi a mai spus: "De asemenea, ne dorim o bursă activă, cu un management al Bursei care să aducă societăţi private la listare, vorbim despre piaţa reglementată, nu de AeRO. Nu trebuie să mai aştepte să vină statul cu oferte".

• Florica Trandafir, SAI Muntenia: "Cui foloseşte consolidarea?"

Florica Trandafir, vicepreşedintele SAI Muntenia Invest, administratorul SIF4 Muntenia, a spus că mai mult a deranjat faptul că ASF a amânat de trei ori trecerea la IFRS, decât faptul că a impus-o pe 28 decembrie 2015.

Potrivit domniei sale, "pisica neagră" a fost consolidarea portofoliului, întrebându-se cui foloseşte. Doamna Trandafir a menţionat că este absurd să fie nevoie ca SIF-urile să mai facă o AGA, în august, pentru aprobarea rezultatelor consolidate.

În opinia lui Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, aplicarea IFRS va consolida transparenţa situaţiilor financiare anuale printr-o calitate mai bună a prezentării informaţiilor, inclusiv printr-o relevanţă mai mare a valorii raportării, va consolida lichiditatea pieţei de capital şi va duce la scăderea costurilor de tranzacţie şi a costurilor de capital, dar şi la o valoare de piaţă mai mare şi o mai bună reputaţie.

"De asemenea, permite entităţilor să se raporteze la alte entităţi similare de la nivel mondial şi permite investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa entităţii cu cea a unor alte entităţi similare la nivel global.

În plus, contabilitatea la valoarea justă furnizează informaţii care pot fi mai relevante pentru utilizatorii situaţiilor financiare decât informaţiile bazate pe preţul de achiziţie", a spus domnia sa.

Ca avantaje şi beneficii ce rezultă din aplicarea IFRS de către entităţi inclusiv SIF-uri, domnul Ursache a menţionat: creşterea comparabilităţii şi transparenţei informaţiilor financiare, armonizarea raportării interne şi externe conformă cu IFRS; lichiditate mai mare; reducerea costurilor de capital; creşterea numărului de tranzacţii transfrontaliere; facilitatea accesului la capital la nivelul UE şi la nivel mondial; îmbunătăţirea protecţiei investitorilor şi menţinerea încrederii investitorilor.