DIGI COMMUNICATIONS - DE LA UN CAPĂT LA ALTUL AL FIRULUI SĂU Parcursul companiei la Bursa de Valori Bucureşti

Compania Digi Communications N.V., acţionarul majoritar al RCS&RDS, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în luna mai a anului 2017, printr-o ofertă publică secundară, un grup de acţionari ai societăţii oferind în cadrul operaţiunii de piaţă un pachet de 25,6% din companie.

Astfel, grupul de acţionari al companiei a lansat, pe 28 aprilie, o ofertă prin care îşi propuneau să vândă un pachet de 21.744.108 acţiuni, pentru o sumă cuprinsă între 826,27 milioane de lei şi 1,21 miliarde de lei.

La momentul listării, capitalul social subscris al societăţii era (şi este încă) în valoare de 6.918.042,52 de euro, divizat în 65.756.028 acţiuni de Clasă A, cu o valoare nominală de 0,10 euro fiecare, precum şi în 34.243.972 acţiuni de Clasă B, cu o valoare nominală de 0,01 euro fiecare.

Prospectul ofertei de vânzare a fost aprobat de Autoritatea de Supraveghere din Olanda, nefiind necesară aprobarea de către Autoritatea din ţara noas­tră din moment ce Digi Communications este o companie înregistrată în Amsterdam.

Oferta s-a derulat până în data de 10 mai, acţiunile oferite spre vânzare fiind din clasa B, având drepturi limitate de vot (o acţiune din clasa B are un drept de vot, iar o acţiune din clasa A are 10 drepturi de vot), dar aceleaşi drepturi la dividende precum acţiunile de clasa A.

La momentul stabilirii prospectului, tranşa pentru investitorii de retail a cuprins 15% (3.261.616) din acţiuni, în timp ce restul, de 85% (18.482.492 acţiuni), a fost destinat tranşei investitorilor instituţionali.

Citigroup şi Deutsche Bank au acţionat în calitate de Coordonatori Globali Comuni şi împreună cu BT Capital Partners, BRD, Raiffeisen Bank şi Wood & Company Financial Services în calitate de Deţinători Comuni ai Registrului de Subscrieri.

Potrivit DIGI, tranşa Investitorilor Instituţionali s-a adresat anumitor Investitori Calificaţi din Uniunea Europeană şi din afara Statelor Unite ale Americii şi, conform Regulamentului S din Statele Unite, numai persoanelor considerate în mod rezonabil a fi QIB (n.r. cumpărător instituţional calificat).

Totodată, în cadrul ofertei, investitorilor de retail li s-a acordat o alocare garantată de 100% pentru numărul maximum de 267 acţiuni oferite per investitor de retail, conform principiului "primul sosit, primul servit", până la un număr total de 534.000 acţiuni oferite, ceea ce a contribuit la sentimentul de urgenţă la cumpărare care a caracterizat investitorii de retail.

Interesul pentru listarea DIGI din partea acestora a fost atât de ridicat încât în prima zi de derulare a ofertei au fost subscrise aproximativ 734.000 de acţiuni, circa 25% din tranşa de retail, iar în cea de-a treia zi a ofertei, aceştia au subscris aproximativ 4,7 milioane de acţiuni negarantate (5,2 milioane acţiuni subscrise în total), ceea ce reprezenta circa 70% pe acest segment, potrivit analiştilor consultaţi atunci de Ziarul BURSA. Totodată, conform acestora, exista la vremea aceea o alocare de aproximativ 58 de acţiuni la 100 subscrise.

În total, subscrierile pe tranşa de retail au cumulat 8.370 ordine de cumpărare pentru un număr total de 74,97 milioane de acţiuni.

Ulterior, ca urmare a unui nivel de suprasubscriere ridicat, Digi Communications a suplimentat oferta cu un număr de acţiuni reprezentând 10% din totalul acţiunilor emise, până la un număr de 23.918.519 acţiuni.

Astfel, tranşa acţiunilor subscrise de investitorii instituţionali s-a ridicat la 19.569.697 acţiuni cumpărate, iar tranşa investitorilor de retail la 4.348.822 titluri, din care 19.697 unităţi la un preţ de 38,8 lei pe acţiuni şi 4.329.143 acţiuni la preţul unitar de 37,2 lei, în condiţiile în care investitorii de retail care au subscris în primele cinci zile au beneficiat de un discount de 7% (respectiv 37,2 lei/acţiune), iar cei care au cumpărat titluri DIGI în ultimele trei zile ale ofertei de un discount de 3% (respectiv 38,8 lei/acţiune).

Operaţiunea de piaţă s-a încheiat cu succes la preţul de 40 de lei/acţiune, totuşi mai aproape de limita inferioară a intervalului preconizat în prospectul de ofertă, de 38-56 lei.

În aceste condiţii, operaţiunea a adus ofertanţilor aproximativ 860 milioane de lei, respectiv 189 milioane de euro.

În cadrul ofertei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a cumpărat 3,25 milioane de acţiuni DIGI în valoare de 130 de milioane de lei (28,8 milioane de euro).

La 30 iunie 2017, fondurile de pensii Pilon II aveau deţineri de 163,1 milioane de lei în acţiunile Digi, în timp ce în luna august 2018 aveau deţineri de acţiuni DIGI în cuantum de 1,9% din toate plasamentele lor în acţiuni la BVB.

Oferta DIGI reprezintă cea mai mare listare privată din istorie la BVB, deşi a cauzat controverse după ce în timpul ofertei, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală faţă de Ioan Bendei, vicepreşedinte şi administrator executiv al RCS&RDS pentru complicitate la spălare de bani şi complicitate la dare de mită, dar şi a altor persoane din conducerea companiei RCS&RDS cu aceleaşi capete de acuzare, într-un dosar în care administratorii furnizorului de servicii telecom au încercat, prin favoruri ilegale, să obţină drepturile de televizare pentru meciurile din campionatul naţional de fotbal.

În aceste condiţii, Digi Communications a completat prospectul de lis­tare şi a anunţat investitorii că îşi pot retrage subscrierile până pe 10 mai, la ora 17.00.

După listare (la 31 decembrie), structura acţionariatului şi participarea acestuia la capitalul social a devenit următoarea: acţiuni Clasa A: Zoltan Teszari - 2,28%, 2.280.122 acţiuni (acţionar principal); RCS Management SA - 57,87%, 57.866.545 acţiuni, din care acţionarul principal deţine 87,1% din drepturile de vot în RCS Management; DIGI - acţiuni de trezorerie în cuantum de 5,61%, respectiv 5.609.361 titluri; acţiuni clasa B - free-float - 33,25%, 33.246.818 acţiuni; DIGI - acţiuni de trezorerie - 1%, 997.154 acţiuni.

Prima zi de tranzacţionare a acţiunilor de clasa B a societăţii a fost 16 mai 2017, iar în această primă şedinţă, acţiunile DIGI au deschis la un preţ de 41,7 lei/unitate şi a închis la preţul unitar de 39,5 lei.

În prima săptămână completă la BVB, tranzacţiile cu acţiunile emitentului au fost în valoare totală de 193,46 milioane de lei.

De menţionat de la început că, de la listare şi până în prezent, titlurile DIGI s-au înscris pe o tendinţă descendentă, consemnând o evoluţie preponderent negativă, în condiţiile în care, faţă de preţul de listare de 40 de lei per unitate, cotaţia acţiunilor DIGI la 25 februarie 2019, de 27,9 lei per titlu, este cu 30,25% mai mică.

Brokerii consultaţi de Ziarul BURSA de-a lungul timpului în legătură cu evoluţia titlurilor DIGI au pus performanţa slabă de la BVB pe seama mai multor factori, printre care gradul ridicat de îndatorare al companiei, acesta influenţând cotaţia pe fondul aşteptărilor de creştere a dobânzilor la nivel general, supraevaluarea companiei pe fondul entuziasmului investitorilor la listare, sau evoluţia descendentă a pieţei noastre în ansamblul ei. Totodată, printre alte motive enumerate de brokeri regăsim lichiditatea redusă din piaţă la care se adaugă interesul redus al investitorilor persoane fizice de după listare şi profitabilitatea redusă.

Potrivit analiştilor, în primele patru luni de tranzacţionare, titlurile au evoluat într-un coridor de preţ destul de îngust, între 38 lei/acţiune şi 41 lei/acţiune, cu abateri mici. Apoi, tendinţa descendentă începută la mijlocul lunii octombrie s-a accentuat, întâi la începutul lunii noiembrie, preţul unui titlu atingând, la data de 16 octombrie, 34,9 lei. Apoi, tendinţa s-a accelerat în luna decembrie pe fondul unui stres la nivelul întregii pieţe. Astfel, la mijlocul lunii decembrie, respectiv 12 şi 13 decembrie, cotaţia DIGI a încheiat şedinţele de tranzacţionare la 33 lei/unitate, cea mai mică valoare de închidere avută de acţiune de la listare şi până atunci, atingând în data de 13 un minim intra-day de 30,3 lei/acţiune.

Pe data de 8 august 2017, consiliul Bursei de Valori din Irlanda a aprobat admiterea la tranzacţionare, pe Piaţa Principală de Titluri, a Obligaţiunilor Garantate de Rang Senior cu scadenţa în 2023 şi dobândă cumulată de 5% în valoare de 350 miliarde de euro emise de companie pe 26 octombrie 2016.

În 16 august, compania a raportat rezultatele financiare pentru primele şase luni din 2017, DIGI înregistrând un profit net de 31,8 milioane de euro, în creştere cu 389% comparativ cu perioada similară din 2016, iar în 22 august a informat piaţa cu privire la trimiterea în judecată în cazul instrumentat de către DNA a persoanelor cu funcţii în conducere Ioan Bendei, Mihai Dinei şi a lui Serghei Bulgac.

În data de 16 octombrie, compania a anunţat pe BVB că a încheiat un împrumut pe termen scurt (12 luni) în valoare de 200 milioane de euro, din care 140 milioane destinate finanţării achiziţiei integrală a Invitel, unul dintre operatorii importanţi pe piaţa maghiară de telecomunicaţii, achiziţie încheiată pe 21 iulie 2017.

De la acest minim post-listare, de 33 lei per unitate, vânzările au încetinit, iar cumpărătorii au început să îşi facă resimţită prezenţa în aşa fel încât până luni, 18 decembrie, titlurile DIGI atingeau un preţ de închidere unitar de 36 lei. Faţă de cotaţia avută la intrarea la tranzacţionare însemna o scădere de 13,67%.

În acelaşi timp, de la intrarea la tranzacţionare a titlurilor DIGI şi până pe data de 18 decembrie 2017, indicele BET scăzuse cu circa 9,4%.

De altfel, în intervalul 13 decembrie - 29 decembrie 2017 (ultima zi de tranzacţionare a anului), cotaţia emitentului a marcat un salt de 15,15%, până la 38 de lei pe acţiune, la sfârşitul ultimei zile bursiere din anul listării.

De menţionat că pentru primele nouă luni ale anului 2017, Digi Communications a obţinut un profit net de peste 44,1 milioane euro, în creştere cu 148,2% comparativ cu perioada similară din 2016.

La 28 decembrie 2017, CA al DIGI a aprobat un program de stock option plan prin care un număr de administratori, directori şi angajaţi ai anumitor filiale din ţara noastră ale societăţii pot să-şi exercite o opţiune de a primi gratuit acţiuni de clasa B până la un procent total cumulat de 1,6% de acţiuni emise, CA putând decide să convertească o parte din acţiunile de trezorerie de clasa A în acţiuni clasa B şi/sau răscumpere acţiuni proprii din piaţă pentru a pune în aplicare planul.

În începutul anului 2018 acţiunile operatorului de telecomunicaţii nu au avut un parcurs pozitiv pe piaţa secundară, cotaţia DIGI reînscriindu-se pe tendinţa negativă, înregistrând o scădere de 10,53%, în intervalul 29 decembrie 2017 - 30 martie 2018, (preţul la această dată din urmă a fost de 34 lei pe titlu) aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din cadrul emitenţilor care compun principalul indice al pieţei, care s-a apreciat, în aceeaşi perioadă, cu 12,39%.

În prima lună a anului, intervalul de preţ în care s-a tranzacţionat titlul DIGI a fost 36,6 lei/acţiune (valoare atinsă în 31 ianuarie 2018) şi 38 lei/acţiune (preţ avut pe 22 ianuarie), cotaţia emitentului a urmat tendinţa pieţei, însă la începutul lunii februarie s-a decuplat de evoluţia generală.

Unul dintre analiştii consultaţi atunci de Ziarul BURSA a punctat: "Aceas­tă decuplare este greu de explicat, pentru că a venit chiar în perioada în care au fost publicate rezultatele financiare preliminare bune pentru anul 2017, iar procesul din Statele Unite ale Americii, în care era implicată compania, a fost soluţionat favorabil. Fiind vorba de o evoluţie a preţului nesusţinută de date fundamentale, este posibil ca, la baza scăderii cotaţiei, să stea unul sau mai mulţi investitori ins­tituţionali care să urmărească un exit din companie, în condiţiile lichidităţii scăzute de la BVB".

Emitentul a încheiat în data de 1 februarie un nou împrumut în valoare de 163 milioane de euro, în mare parte, în scopul refinanţării împrumutului din 2017 contractat pentru achiziţia Invitel.

În 8 februarie, o instanţă din Statele Unite a admis cererea de anulare înaintată de grupul RCS & RDS/DIGI, în legătură cu litigiul menţionat anterior deschis de un grup de cetăţeni americani care cereau daune de 1,8 milioane de dolari.

În 14 februarie, emitentul a publicat rezultate financiare pozitive pentru 2017, obţinând un profit net de 61,7 milioane de euro, în creştere cu 424% faţă de profitul anului anterior.

Până la 30 martie 2018, în afară de DIGI, din componenţa BET doar Transelectrica (TEL) şi MedLife (M) suferiseră pierderi, de 4,28%, respectiv 3,23%.

Pe 21 martie, compania a anunţat convocarea acţionarilor în data de 2 mai 2018 pentru a vota, printre altele, distribuirea unui dividend brut de 0,35 lei per acţiune din profitul anului 2017, care, raportat la cotaţia din 2 aprilie, oferea un randament de circa 1%, cu mult sub cel al unor companii din sectorul energetic sau bancar din piaţa noastră.

În perioada martie - mai, cotaţia emitentului a continuat să scadă, şi în contextul unei corecţii ex-dividend, DIGI atingând în şedinţa din 4 iunie cel mai mic preţ de la listare şi până atunci, de 28,5 lei pe acţiune.

O mişcare de revenire importantă pe fondul unui interes mai ridicat şi sus­ţinută şi de activitate la cumpărare a avut loc, pentru scurt timp, în perioada 6 - 11 iunie, cotaţia DIGI atingând pe 11 iunie un preţ de 33,9 lei/titlu, avansul faţă de cotaţia din 4 iunie fiind de circa 19%.

Această evoluţie a apărut în contextul în care în data de 8 iunie Digi Communications a anunţat iniţierea unui program de achiziţii de acţiuni proprii care viza răscumpărarea a 3,4 milioane de acţiuni clasa B (10% din acţiunile listate) pe o perioadă de 12 luni. Doar în ziua anunţului, avansul DIGI a fost de 8,12%, cel mai mare salt procentual avut de acţiunile operatorului de telecomunicaţii de la listare, pe fondul unui volum de 19.754 de acţiuni.

Potrivit săptămânalului de analiză tehnică publicat de analiştii de la BT Capital Partners în data de 11 iunie, cu toate că preţul acţiunii operatorului de telecomunicaţii a cunoscut o revenire în forţă în urma anunţului, mişcarea nu a scos atunci cotaţia DIGI din parametrii canalului de ansamblu des­cendent, preţurile oprindu-se exact la o confluenţă de rezistenţe (praguri de preţ care acţionează ca o potenţială barieră în faţa creşterii cotaţiei) critice din jurul pragului de 35 de lei.

La mijlocul lunii august, emitentul a raportat un profit net de 15,29 milioa­ne de euro pentru primele şase luni din anul 2018, mai mult decât înjumătăţit faţă de profitul net avut în primele şase luni din anul precedent.

Ulterior, preţul acţiunii DIGI şi-a continuat scăderea, atingând un nou minim post-listare în data de 23 august, de 27,45 lei/titlu, pe fondul anunţului că Autoritatea de Supraveghere Financiară a demarat o investigaţie în urma unor acuze formulate în spaţiul public de către consilierul premierului pe probleme economice, Darius Vâlcov, cu privire la valoarea reală a titlului DIGI la momentul listării şi la investiţiile fondurilor de pensii administrate privat (Pilon II) în acţiunile Digi Communications.

De la acest minim, cotaţia DIGI a început o mişcare susţinută de revenire, atingând în data de 13 noiembrie un maximum semestrial de 31,7 lei pe acţiune.

Pe 19 septembrie, emitentul a anunţat că filiala Digi Spain Telecom a lansat propriile servicii de internet şi telefonie fixă, în baza unui contract încheiat cu operatorul de telecomunicaţii Telefonica.

În data de 17 decembrie, un titlu DIGI era cotat la 28,4 lei pe acţiune, urmând ca după anunţul măsurilor incluse în OUG114/2018, acţiunile emitentului să sufere un picaj de 11,2%, până la un minim de 25,2 lei/unitate la 19 decembrie, în tandem cu întreaga piaţă.

Compania a realizat la începutul lui februarie o emisiune de obligaţiuni în valoare de 125 milioane de euro, suplimentată ulterior la 200 de milioane de euro ca urmare a suprasubscrierii ofertei iniţiale, care a fost adresată exclusiv investitorilor instituţionali.

Obligaţiunile senioare garantate urmează să fie consolidate în aceeaşi clasă cu obligaţiunile similare existente ale companiei, emise în 2016, în valoare de 350 milioane de euro, care în prezent sunt listate la Irish Stock Exchange plc (Euronext Dublin).

În urma operaţiunii de piaţă, emitentul a atras 203,5 milioane de euro, în condiţiile în care titlurile, cu scadenţa în anul 2023, poartă o dobândă anuală de 5%, iar la maturitate vor asigura un randament de 4,578%.

Totodată, pe 5 februarie emitentul a trimis la BVB o înştiinţare că Ioan Bendei a demisionat din funcţiile de vicepreşedinte şi administrator executiv al filialei din ţara noastră a RCS&RDS, din motive personale.

Pe 14 februarie anul curent, emitentul a raportat obţinerea unui profit net de 21,4 milioane de euro, în 2018, în scădere cu 65,9% faţă de cel realizat în anul 2017.

În acest context, faţă de noul minim post-listare din 19 decembrie, de 25,2 lei, cotaţia emitentului afişa, raportat la preţul DIGI din şedinţa de joi, 21 februarie, un avans de aproape 11%, până la 27,7 lei/acţiune.