DIICOT cere urmărirea penală a patru foşti miniştri, în dosarul Rompetrol II

Procurorii DIICOT au scos, ieri, noi acuzaţii în dosarul Rompetrol II, disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Procurorii au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, aceştia fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat.

La începutul lunii, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul Rompetrol II. Totodată, DIICOT a pus sechestre de aproximativ trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice.

La două săptămâni distanţă, procurorii au transmis că "în cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice".

Potrivit DIICOT, urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative: "În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Popescu Ioan Dan, acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate".

În ceea ce îi priveşte pe Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, foşti miniştri ai Finanţelor Publice, procurorii susţin că "nu au respectat, cu rea credinţă, dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora «în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare» şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele".

Nu este clar care au fost criteriile DIICOT în selecţia miniştrilor de finanţe menţionaţi în ancheta Rompetrol.

În urmă conversiei obligaţiunilor emise în 2003, statul român a devenit în 2010 acţionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%.

Potrivit site-ului MFP, după Mihai Tănăsescu, au mai fost miniştri, până în 2010, şi Ionel Popescu (29 decembrie 2004 - 22 august 2005), Sebastian Gheorghe Teodor Vladescu (22 august 2005 - 5 aprilie 2007),Varujan Vosganian (5 aprilie 2007 - decembrie 2008), Gheorghe Pogea (decembrie 2008 - decembrie 2009), Sebastian Gheorghe Teodor Vlădescu (decembrie 2009 -septembrie 2010), Gheorghe Ialomiţianu (03 septembrie 2010 - 06 februarie 2012).

Potrivit referatului procurorilor, prin care a fost relansată ancheta Rompetrol, în spaţiul public, Dinu Patriciu a beneficiat, în cadrul procesului de privatizare a rafinăriilor Vega şi Petromidia, de "sprijinul total al clasei politice la putere în perioada respectivă", în contextul conexiunilor politice pe care omul de afaceri le avea în PSD şi PNL.

Procurorii susţin că reprezentanţii Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor Publice, Fondului Proprietăţii de Stat, APAPS şi OPS au dat dovadă de o pasivitate "greu de înţeles".

DIICOT a pus în discuţie rolul jucat de Guvernul Mugur Isărescu şi de Radu Sârbu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat (la data respectivă), în privatizarea companiei "Petromidia", potrivit Ordonanţei din 22 aprilie 2016, întocmită cu referire la dosarul "Rompetrol II", în care a fost dispus un sechestru în sumă de 3 miliarde de lei.

Mugur Isărescu, în prezent Guvernator al Băncii Naţionale a României, nu a reacţionat public faţă de acuzaţiile prezentate de procurori.

În schimb, Radu Sârbu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat, a ţinut să lămurească cum stăteau lucrurile la data privatizării Petromidia, precizând că această companie era în topul pierderilor şi ar fi trebuit închisă. În opinia sa, momentul care trebuie cercetat de procurori este convertirea în obligaţiuni a datoriilor istorice ale Petromidia.

DIICOT notează că, ignorând dispoziţiile legale obligatorii, Fondul Proprietăţii de Stat a reluat procedura de privatizare a Petromidia, pentru un pachet majoritar de acţiuni de 69,991%, iar prin încheierea Contractului de vânzare- cumpărare nr. 29/2000, pachetul majoritar de acţiuni de 69,991% a fost achiziţionat de firma "The Rompetrol Group BV Olanda" reprezentată de Patriciu Dan Costache, valoarea totală a pachetului fiind de 50.517.620 dolari, preţul unei acţiuni fiind de 2 dolari şi fără ca FPS să păstreze acţiunea nominativă de control.

Fostul premier Adrian Năstase a fost şi el audiat în dosarul Rompetrol II, în calitate de martor, au declarat surse judiciare, citate de Mediafax.

Potrivit surselor, Adrian Năstase a fost citat de procurorii DIICOT în urmă cu aproape două luni, dată la care a şi fost audiat de procurorul care instrumentează dosarul.

Sechestrul pus de procurori a venit în contextul în care pe 29 aprilie, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas (KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat constituirea unui joint-venture.

Potrivit site-ului CEFC, compania chineză va plăti 680 milioane de dolari pentru achiziţia a 51% din acţiunile KMGI, fostul Rompetrol Group, angajându-se totodată să investească cel puţin 3 miliarde de dolari în următorii cinci ani: "Conform acordului semnat la data de 7 aprilie, CEFC China va achiziţiona 51% din KMGI cu 680 milioane de dolari, după care cele două părţi îşi vor integra resursele pentru o explorare comună a pieţelor internaţionale de petrol şi gaze. Ele vor face, de asemenea, investiţii strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI şi vor pune bazele unui fond de investiţii şi dezvoltare în energie, vor achiziţiona mai multe benzinării la nivel global (...). În următorii cinci ani, cel puţin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu ţintele strategice ale companiei. KMGI va continua să primească susţinere din partea Guvernului kazah şi a KMG, cea din urmă promiţând să asigure cel puţin 125 de milioane de tone de ţiţei brut pentru KMGI în următorii 15 ani după achiziţie".

Conform înţelegerii dintre KMG - CEFC, compania din China îşi asumă o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii.

Cel mai probabil negocierile privind tranzacţia au cuprins prevederi pentru o situaţie precum cea prezentă a anchetei DIICOT.

Potrivit declaraţiilor lui Azamat Zhangulov, responsabil cu implementarea strategiei pe termen lung a KMG Internaţional, tranzacţia pentru cedarea unui pachet de 51% din structura care controlează rafinăria Petromidia către grupul chinez CEFC nu ar trebui să fie afectată de scandalul Rompetrol II "în mod normal", întrucât KMG International nu este deocamdată sub acuzare.

Domnia sa a mai precizat, recent, că grupul va trebui să reacţioneze, în urma instituirii sechestrului de către procurori: "În mod normal, trebuie să analizăm situaţia şi să reacţionăm în consecinţă, ceea ce poate include litigii. Nu am avut timp să analizăm acest lucru".

Zhangulov a mai precizat: "Suntem cumpărători de bună credinţă. Potrivit legii internaţionale, tratatelor semnate de România, investiţiile noastre sunt protejate".

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar şi au fost audiate la DIICOT.