• Convorbirile telefonice erau interceptate încă de anul trecut
Unul din dosarele în care Omar Hayssam este cercetat, alături de alte persoane, pentru infracţiuni economico-financiare, a fost constituit ca urmare a denunţului unui cetăţean de origine arabă, încă din luna mai 2004, persoana respectivă indicînd existenţa unei grupări de crimă organizată în materie economică.
Potrivit Biroului de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, denunţătorul preciza că respectiva grupare era formată din arabi şi români care desfăşurau activităţi ilicite, constînd în acte de evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare de bani prin firme aparţinînd grupului "Manhattan".
În cadrul dosarului în cauză au fost valorificate informaţiile primite în luna martie a anului 2004 de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, transmise prin două note, vizînd majoritatea firmelor din grupul "Manhattan", informaţii ce se refereau la unele ilegalităţi în activitatea acestora. Au fost solicitate şi obţinute relaţii suplimentare în acest sens, atît de la DGIPI, cît şi de la alte structuri ale statului din domeniul finanţelor, controlului etc, solicitîndu-se în acelaşi timp date despre situaţia firmelor şi acţionariatul lor.
La începutul lunii septembrie 2004 au fost obţinute informaţii de la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, privitoare la tranzacţii suspecte realizate între diverse firme ale grupului "Manhattan", precum şi cu alte firme.
La data de 22 octombrie 2004, la solicitarea procurorului, s-au obţinut de la Tribunalul Bucureşti autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice pentru o parte din membrii grupării infracţionale; la datele de 1 şi 2 noiembrie 2004 a fost începută urmărirea penală faţă de membrii grupării infracţionale, inclusiv Omar Hayssam, iar la data de 4 noiembrie 2004 au fost realizate de procuror împreună cu ofiţeri din cadrul IGPR - DIF, cinci percheziţii la locaţiile din Bucureşti şi o percheziţie în Buzău, toate vizînd firmele din grupul "Manhattan". Au fost ridicate cantităţi mari de documente şi acte contabile de la sediile percheziţionate şi faţă de două persoane învinuite din grupul infracţional s-a dispus obligarea de a nu părăsi ţara - măsuri prelungite de instanţă pînă în prezent.
În perioada următoare s-a obţinut autorizarea de interceptare a convorbirilor telefonice pentru alţi membri ai grupului infracţional organizat - şase învinuiţi, măsura prelungită pînă la începutul lunii ianuarie 2005, şi întrucît procurorii nu au obţinut date relevante pentru cauză, iar perioada de valabilitate a autorizaţiei de interceptare era de maximum 120 de zile, s-a solicitat intensificarea monitorizării prin alte mijloace în raport de principalii membrii ai grupului infracţional, avîndu-l în vedere aici şi pe Omar Hayssam.
• Hayssam voia să părăsească ţara încă din toamna anului trecut
La data de 2 noiembrie 2004, pe baza informaţiilor obţinute de ofiţerii de poliţie, în sensul că Omar Hayssam este speriat de ancheta declanşată împotriva sa şi ca ar intenţiona să părăsească ţara, procurorul a solicitat Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră că acesta să fie dat în consemn pe o perioadă de 90 de zile, solicitîndu-se că în cazul în care acesta se prezintă la oricare punct de frontieră să fie înştiinţat procurorul, urmînd să se ia măsurile pe care le apreciază ca oportune la momentul respectiv. Pentru aceleaşi considerente, şi de la 28 ianuarie 2005 procurorul a solicitat IGPF luarea măsurii dării în consemn a lui Omar Hayssam şi a altor persoane învinuite pe o perioadă nedeterminată. Din analiza unor convorbiri telefonice purtate de Omar Hayssam în luna martie 2005, cu diverse persoane necunoscute, s-a constatat că preocuparea principală a acestuia era ridicarea consemnului la frontieră solicitat de procurori ca să poată părăsi ţara, aceeaşi preocupare avînd-o şi după răpirea ziariştilor, pînă la arestarea sa.