Dinu Patriciu investeşte 100 milioane dolari în mineritul submarin

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, ieri, că investeşte 100 milioane dolari în mineritul submarin de mare adâncime pentru exploatarea sedimentelor aflate pe fundul Mării Negre. "Este pentru prima oară când vorbesc public despre acest proiect. În diverse cercuri ştiinţifice şi financiare am mai vorbit, dar în public nu am vorbit niciodată", a afirmat Dinu Patriciu, citat de Agerpres. Acesta a explicat că în Marea Neagră, formată în urmă cu doar 7.200 de ani, există depuneri foarte bogate în metale grele şi hidrocarburi. "Bacteriile anaerobe au descompus materia organică (depusă pe fundul mării - n.r.) transformând-o într-un fel de nămol, asemănător cu cel de la Techirghiol, numit sapropel, dar mult mai concentrat. Este ca o gelatină pe fundul mării", a explicat Dinu Patriciu, subliniind că aceasta este o resursă energetică extrem de valoroasă, alcătuită nu din ţiţei ci din metan sub o formă solidă şi nu gazoasă.

Pentru exploatarea gaz hidratului, omul de afaceri şi echipa sa internaţională de cercetători au ales mineritul submarin la mare adâncime, patentând în câteva zeci de ţări tehnologia respectivă.

"Cantităţile de gaz hidrat existente pe fundul sau sub fundul mărilor şi oceanelor reprezintă o rezervă mai mare decât toate hidrocarburile lichide, solide şi gazoase consumate până acum şi mai mare decât rezervele cunos-cute pentru a fi exploatate. Este cea mai mare resursă energetică aflată la dispoziţia omenirii pentru deceniile următoare, mult mai puţin periculoasă decât energia atomică, însă foarte greu de exploatat", a spus Dinu Patriciu.

Potrivit estimărilor omului de afaceri, sedimentele marine se întind pe o suprafaţă de 220.000 de km pătraţi din cei 524.000 kmp ai Mării Negre, toate ţările riverane beneficiind într-o măsură mai mare sau mai mică de aceas-tă bogăţie naturală.

"România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogăţii, putând să producă în următorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual şi echivalentul energetic a 6 miliarde de baril de ţiţei. Şi România nu este una dintre ţările cele mai bogate, din păcate", a spus Patriciu arătând că în alte locuri, rezervele de gaz hidrat constituie "adevărate banchize subacvatice de gheaţă metanică cu grosimi de zeci sau sute de metri".