Mai multe organizaţii non-guvernamentale solicită Guvernului să intervină în procesul deschis la ICSID între compania Gabriel Resources şi statul român, pentru ca procesul să fie unul transparent, deschis şi fără întârzieri suplimentare. Procesul înaintat de Gabriel Resources împotriva statului român are ca obiect soluţionarea dosarului de arbitraj internaţional referitor la aprobarea proiectului minier de la Roşia Montană
Mai multe ONG-uri au transmis premierului Viorica Dăncilă o scrisoare deschisă în care semnalează faptul că proiectul minier de la Roşia Montană, propus de Gabriel Resources Ltd, ar deveni cea mai mare exploatare minieră auriferă şi argentiferă, în carieră deschisă, pe bază de cianuri, din Europa, dacă acesta ar fi aprobat.
Potrivit semnatarilor documentului, în luna iulie a anului 2015, compania Gabriel Resources a iniţiat un proces de arbitraj la ICSID împotriva Guvernului României, solicitând miliarde de dolari ca despăgubiri pentru presupusa încălcare de către România a mai multor obligaţii din tratatele bilaterale de investiţii cu Canada şi Marea Britanie, în cadrul procesului de autorizare pentru Roşia Montană.
Conform ICSID, în prezent, procesul în care se judecă dosarul de arbitraj este în aşteptare. Potrivit ONG-urilor, procedura de judecată ar fi fost suspendată ca urmare a faptului că, pe 8 februarie 2018, Teresa Cheng, preşedintele Tribunalului ICSID, şi-a depus demisia, mai informează organizaţiile, potrivit cărora demisia Teresei Chang a fost notificată părţilor de către Secretarul-General al ICSID.
"Miza este reprezentată, de fapt, de viitorul unei comunităţi, de sănătatea mediului într-o regiune care depăşeşte graniţele României, precum şi de integritatea unui patrimoniu cultural care are o valoare universală unică, iar disputa legată de investiţii, de la Tribunalul ICSID, necesită eforturi speciale din partea statului român, care este parte în acest proces", susţin ONG-urile, adăugând: "Noi, organizaţiile semnatare, dorim să vă atragem atenţia asupra următoarelor aspecte legate de acest proces şi solicităm Guvernului României să ia toate măsurile necesare şi să folosească toate mijloacele procedurale de care dispune pentru a asigura faptul că procedurile legale din acest proces respectă, întru totul, termenele şi principiile de transparenţă prevăzute în tratatele internaţionale relevante. De peste 16 ani, locuitorii din Roşia Montană se luptă împotriva unui proiect minier în valoare de mai multe miliarde de dolari, care le-ar fi distrus casele şi mediul înconjurător. Lor li s-au alăturat locuitori din alte sate din zonă, specialişti de mediu, studenţi, preoţi, profesori universitari şi simpli cetăţeni din România şi din străinătate, campania «Salvaţi Roşia Montană» devenind o mişcare amplă şi puternică.
Proiectul de la Roşia Montană este acum suspendat după ce curţile de justiţie din România au stabilit că firma Gabriel Resources obţinuse ilegal mai multe autorizaţii necesare pentru deschiderea exploatării miniere. Alte autorizaţii nu au fost obţinute niciodată, deoarece compania nu a depus toată documentaţia necesară".
În documentul adresat premierului României, ONG-urile mai precizează: "Conform ordinului de procedură nr. 3 emis de Tribunal în legătură cu această dispută, a fost prevăzută o perioadă - de maxim şapte săptămâni - pentru a soluţiona toate divergenţele dintre părţi referitoare la acele elemente din memoriu care ar urma să rămână confidenţiale, inclusiv decizia Tribunalului privind aceste aspecte.
Cu toate acestea, noi, organizaţiile semnatare, în calitatea noastră de potenţiali Amici, am fost informate de către Tribunal că, la scurt timp după ce Tribunalul a decis asupra aspectelor de confidenţialitate privind memoriul companiei Gabriel Resources, una dintre părţile în proces a solicitat - în data de 22 ianuarie 2018 - ca Tribunalul să îşi reconsidere decizia cu privire la publicarea memoriului".
Demisia preşedintelui Tribunalului ICSID va duce la o prelungire a procedurilor şi, în acelaşi timp, va întârzia decizia cu privire la solicitarea formulată de către una dintre părţi, ca Tribunalul să reconsidere publicarea memoriului, susţin organizaţiile care au semnat scrisoarea deschisă adresată Vioricăi Dăncilă.
ONG-urile menţionate mai sus solicită Guvernului României să ceară consultări efective pentru identificarea unui nou preşedinte cu experienţă şi calificări corespunzătoare şi să depună toate eforturile pentru a accelera procesul de realizare a unei selecţii riguroase şi corespunzătoare.
Gabriel Resources a anunţat, la jumătatea anului trecut, că intenţionează să ceară, la curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, despăgubiri echivalente cu 5,7 miliarde de dolari canadieni, "pentru pierderile înregistrate ca urmare a nerespectării de către partea română a tratatelor de investiţii".
Reprezentanţii companiei afirmau, la acea vreme că, prin acordarea licenţei şi blocarea proiectelor, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, România a privat Gabriel Resources de utilizarea, beneficiile şi valoarea investiţiilor în ţară, inclusiv de dreptul de dezvoltare a proiectelor.
Solicitarea de despăgubiri a companiei se bazează pe încălcarea de către ţara noastră a mai multor prevederi ale tratatelor, care includ expropierea investiţiilor sale în România fără compensaţii, neacordarea unui tratament corect şi echitabil investiţiilor, protecţie şi securitate şi pierderea investiţiilor prin măsuri discriminatorii şi nerezonabile, afirmă compania.
România urma să răspundă Memoriului făcut de Gabriel Resources până în 15 februarie 2018, iar Gabriel Resources va răspunde, la rândul său, reacţiei părţii române până în 5 septembrie 2018. Ulterior, România trebuie să dea un răspuns la replica Gabriel Resources până pe 19 februarie 2019.
O audiere referitoare la justificarea solicitării de daune făcută de Gabriel Resources la tribunalul de arbitraj este programată să aibă loc în perioada 9-20 septembrie 2019.
Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources, arăta, anul trecut: "Timp de două decenii, Gabriel Resources a operat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinţele legale şi reglementările aplicabile în România şi Uniunea Europeană, pentru a obţine toate autorizaţiile necesare proiectelor. Compania a dezvoltat şi s-a angajat la un plan cuprinzător de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii şi acţionarilor de la Roşia Montană, inclusiv pentru protejarea moştenirii culturale şi curăţarea daunelor provocate mediului de activităţile miniere istorice. Planul Gabriel pentru Roşia Montană a avut întotdeauna sprijinul majorităţii localnicilor".
El a mai arătat că Guvernul României a blocat ilegal autorizarea Roşia Montană, iar apoi a acţionat fără să respecte acordul Gabriel cu statul şi cu drepturile de autorizare existente.
Licenţa de exploatare pentru Proiectul Roşia Montană este deţinută de Roşia Montană Gold Corporation, compania românească la care Gabriel deţine o participaţie de 80,69%, iar restul de 19,31% de către Minvest Roşia Montană, companie minieră de stat.