Directoratul Hidroelectrica a cerut Fondului Proprietatea să înceteze acţiunile hărţuitoare şi abuzive

Acţionarii Hidroelectrica au respins, ieri, propunerile Fondului Proprietatea, de aprobare a declanşării unei acţiuni în instanţă împotriva membrilor consiliului de supraveghere şi a directoratului, dar şi noua organigramă şi care au aprobat majorarea tarifelor în relaţia cu Hidroserv, potrivit unor surse.

FP susţinea că noua organigramă aduce daune producătorului de energie de peste 517 milioane lei.

Totodată, acţionarii l-au numit pe Liviu Nistoran membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere.

Într-un document pregătit pentru AGA, Directoratul companiei a solicitat acţionarului minoritar să înceteze acţiunile "hărţuitoare şi abuzive" împotriva companiei, acuzând FP că, în vară, a lăsat compania fără conducere executivă dar şi că i-a adus grave prejudicii de imagine prin "comunicatele denigratoare la adresa directoratului societăţii".

Conducerea Hidroelectrica explică: "În data de 26 iunie 2017, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica a primit demisia înaintată de către reprezentantul propus de Fondul Proprietatea, fără ca acesta să prezinte o motivaţie a demisiei şi fără vreo avertizare sau vreun preaviz în acest sens".

Astfel, Hidroelectrica a rămas cu un Consiliu de Supraveghere format din patru membri, în condiţiile în care "pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenţa a cel puţin cinci dintre membrii consiliului de supraveghere", după cum arată Actul Constitutiv al societăţii.

"În consecinţă, în data de 26 iunie, data la care a expirat mandatul membrilor de directorat de la momentul respectiv, Consiliul de supraveghere a fost în imposibilitate de a lua vreo decizie validă cu privire la administrarea executivă a societăţii, iar societatea a rămas pentru o perioadă de zece zile fără conducere executivă", conform documentului citat.

Ulterior reprezentantul propus de FP, Oana Truţă, a revenit ca membru al Consiliului de Supraveghere, fiind propus şi votat prin metoda votului cumulativ de către acţionarul minoritar.

""În consecinţă, este evident faptul că intenţia reprezentantului propus de Fondul Proprietatea a fost de a lăsa compania fără conducere executivă şi nu de a demisiona din Consiliul de Supraveghere", se mai arată în materialul prezentat de conducerea companiei.

Aceasta arată că demisia Oanei Truţă a avut consecinţe ce nu au fost "deloc neglijabile": "O companie tocmai ieşită din insolvenţă după o perioadă de patru ani nu poate funcţiona în parametri normali fără o conducere executivă care să realizeze managementul unei structuri organizatorice complexe, firească pentru o companie ca Hidroelectrica, participant relevant în piaţa de energie electrică din România şi din regiunea centrală şi de est a Europei şi element esenţial pentru siguranţa naţională".

De asemenea, reprezentanţii Hidroelectrica spun că FP a emis nenumărate comunicate de presă denigratoare la adresa directoratului societăţii şi a unor membri din consiliul de supraveghere "care nu fac altceva decât să aducă grave prejudicii de imagine Hidroelectrica".

Prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor nr.13/2017 a fost aprobată iniţierea de către societate a unei acţiuni în răspundere împotriva reprezentantului propus de Fondul Proprietatea, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere, a mai precizat conducerea Hidroelectrica.

Referitor la majorarea tarifelor practicate în relaţia contractuală cu Hidroserv, Directoratul arată că nu rezultă de nicăieri cum a fost calculat aşa-zisul prejudiciu enunţat de Fondul Proprietatea din negocierea tarifelor, ci este enunţată doar o sumă care prin mărimea acesteia să genereze o opinie publică nefavorabilă cu implicaţii negative cel puţin de imagine celor două companii Hidroelectrica şi Hidroserv.

FP acuză că nu a fost realizată o analiză cost beneficiu care să justifice necesitatea angajării unui număr suplimentar de 270 de persoane.

De asemenea, Fondul arată că se înfiinţează 146 de poziţii noi fără a exista o analiză cu privire la oportunitatea unei astfel de decizii, efectele financiare pe termen lung şi justificarea necesităţii înfiinţării fiecăreia dintre cele 146 de poziţii noi.

"Aşa cum s-a menţionat în nota de fundamentare nr 94403/21.09.2017, suplimentarea posturilor a vizat în principal activitatea de dezvoltare, retehnologizare şi mentenanţă şi este în concordanţă cu etapa actuală de dezvoltare a societăţii şi cu obiectivele de performanţă la nivelul întregii companii, stabilite de Directoratul numit cu data de 5.07.2017", răspunde conducerea companiei. Aceasta precizează de asemenea: "BVC 2017 are capitolul cheltuieli de natură salarială 253.385 mii lei, din care cheltuielile cu salariile sunt în sumă de 240.027 mii lei. Pentru cele 145 de posturi aprobate prin noua organigramă, estimarea cheltuielilor lunare cu personalul este de 1,73 milioane de lei, iar influenţa în BVC al anului următor (12 luni) s-ar ridica la 20,78 milioane de lei. (...) În consecinţă, se vor putea face angajări până la limita de 3321 angajaţi la final de an 2017. Aprobarea organigramei s-a făcut cu încadrarea în Fondul de salarii al anului 2017 şi a numărului mediu şi efectiv de personal, conform BVC aprobat pentru 2017 al societăţii. În ceea ce priveşte bugetul anului 2018, acesta este în curs de fundamentare şi va ţine seama de necesităţile societăţii pentru anul 2018".

Compania a realizat în primele nouă luni ale anului un profit brut de 1,19 miliarde lei, raportat la o cifră de afaceri de 2,41 miliarde lei.

În anul 2016, Hidroelectrica a înregistrat un profit net de 1,36 miliarde lei, raportat la venituri totale de 3,39 miliarde lei.