Directorii generali şi reformatarea răspunderii lor privind comunicarea

În 2016 am făcut o cercetare în rândul angajaţilor companiilor din România referitoare la prezenţa directorilor generali în social media. La acel moment, rezultatul aparent optimist de 63% prezenţă în social media ascundea adevărul că doar 44% dintre manageri şi 46% din personal ştiau despre prezenţa şefilor lor în reţelele sociale. Oare câţi dintre clienţi ştiau asta?

Nevoia de comunicare top-down a crescut

Ceea ce atunci nu era urgenţă, acum este. Nu îndemn directorii generali să ia cu asalt reţelele sociale. Au multe alte lucruri de făcut. Vorbesc despre comunicarea 360°a liderilor care nu mai poartă doar răspunderea angajaţilor şi rezultatelor companiei lor, ci sunt chemaţi de conjunctura pandemică să se exprime şi în legătură cu comunitatea, în care compania pe care o conduc, îşi desfăşoară operaţiunile.

Impactul comunicării directorilor generali

De ce sunt aceste aspecte mai importante acum? Deoarece pandemia i-a obligat pe top manageri să gestioneze impactul închiderii economiei, volatilitatea lanţului de aprovizionare, relaţia cu angajaţii, politicile interne adaptate la munca de acasă, etc. Cu alte cuvinte directorii generali au fost nevoiţi de context să dea mesaj, direcţie şi încredere tuturor factorilor interesaţi, de bună seama neliniştiţi cu privire la impactul deciziilor asupra viitorului lor.

Comunicarea 360° a devenit o necesitate

Directorii generali au depăşit nivelul raportării rezultatelor doar către acţionari, şi undeva acolo, discret, şi a trimiterii mesajelor de comunicare internă către angajaţi. Astăzi ei trebuie să comunice către o serie întreagă de factori interesaţi, de la acţionari la clienţi şi angajaţi, de la furnizori la organisme de reglementare şi comunitate. Pe reţelele de socializare, directorii executivi sunt traşi acum la răspundere în moduri cât se poate de publice. Fiecare cuvânt rostit şi acţiune pe care o întreprind sunt atent examinate şi are potenţialul de a declanşa controverse, demola reputaţii, afecta brandul de companie.

Relaţia cu părţile interesate este prioritară

Părţile interesate (în engleză stakeholders) vor acum să înţeleagă nu numai ţintele şi obiectivele companiei, ci şi scopul şi valorile acesteia. Atunci când apar probleme sociale sau de reglementare, companiile sunt aşteptate, şi chiar presate, să vorbească despre modul în care acestea intră în conflict cu misiunea lor.

Extinderea arenei publice în mediul online a extins şi conceptul de chestiuni de afaceri (în engleză business affairs). Acum, companiile iau în considerare deopotrivă subiecte precum securitatea datelor, sănătatea mintală şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea profesională, diversitatea, reglementarea, conformitatea sau relaţiile cu clienţii.

Este responsabilitatea directorului general să descopere cum să navigheze în mod eficient această nouă realitate, păstrând o atenţie distributivă asupra obţinerii de profit pe termen scurt şi asupra iniţiativelor de sustenabilitate pe termen lung.

Comunicare, accesibilitate, delegare

Delegarea este o nouă dimensiune care se schimbă în actul de conducere. Gestionând un sistem de conducere bazat pe ierarhie, directorii generali erau obişnuiţi ca angajaţii să-şi treacă propunerile printr-un lanţ de comandă spre a fi aprobate şi la final să primească acces la rolurile de conducere.

Pandemia dă relevanţă unei tendinţe care câştiga tot mai mult teren: liderul ca facilitator pentru performanţa angajaţilor. Cu alte cuvinte, el are un rol clar în angajarea celor mai buni profesionişti, le dă acces la resurse şi le asigură mediul propice ca aceştia să performeze, după care face un pas înapoi şi îi lasă să gestioneze iniţiative, proiecte, echipe, departamente.

În acest mod, directorul general îşi împuterniceşte managerii să iniţieze o idee, să rezolve o problemă sau să formeze o echipă fără să aştepte părerea sau permisiunea lui. În plus, această abordare facilitează inovarea, care este o prioritate pentru mulţi directori generali.

Liantul schimbării este comunicarea

Si pentru că am vorbit de schimbare în ce priveşte răspunderile directorului general, pentru gestionarea schimbări, liantul este comunicarea. Sigur nu vorbesc aici despre o comunicare de formă, un limbaj de plastic ce ratează tocmai claritatea pe care şi-o propune. Şi nici de o comunicare ce suspendă acţiunea concretă pentru rezolvarea provocărilor operaţionale.

Vorbesc despre comunicarea autentică, plină de empatie, motivare, de recunoaşterea dificultăţilor, feedback şi feedforward. Adică o comunicare care să modeleze schimbările dorite şi să consolideze continuu impactul acestora asupra companiei. Iar aici, rolul central îl are directorul general.

Comunicarea frecventă despre ceea ce face compania pentru a asigura securitatea financiară a angajaţilor şi pentru a-i menţine sănătoşi, despre perspectivele afacerii şi despre schimbările şi oportunităţile de pe piaţă care trebuie abordate, îi aparţine directorului general.

În loc de concluzie

Nu este deloc uşor să fii director general în acest moment. Să asumi poziţia liderului eficient pentru acţionari, liderul care dă direcţie şi scop angajaţilor pentru a dezlănţui energia lor colectivă, preocupat de probleme comunităţii, cu reacţie la ultimele reglementări în domeniu dar şi la nedreptăţile sociale, este în sine foarte complicat. Haosul este disipat de claritate şi a devenit clar că directorii generali trebuie să adapteze modul în care îşi dezvoltă strategiile, îşi conduc companiile şi comunică rolurile şi responsabilităţile lor în cadrul organizaţiei şi în afara acesteia.