Dobânzile la lei rămân real negative, deşi inflaţia decelerează

Inflaţia a decelerat în acest an, în vreme ce dobânzile oferite de băncile comerciale populaţiei au scăzut uşor în ultimele luni, dar ratele încă se menţin în teritoriul real negativ, ceea ce, în termeni de putere de cumpărare, favorizează debitorii în defavoarea creditorilor, spun analiştii consultaţi de ziarul BURSA.

Potrivit BNR, în septembrie, dobânda medie la depozitele noi în lei acordate populaţiei cu scadenţa de până la un an a fost de 6,15%, în scădere uşoară faţă de cea din august, după un maxim de 7,09% în decembrie anul trecut. Pentru depozitele cu scadenţa iniţială de peste doi ani, dobânda medie a fost de 4,8%, în septembrie, semnificativ sub cea de 6,27% din august, în vreme ce recordul din decembrie 2022 a fost de 7,99%. În cazul creditelor noi acordate populaţiei pentru locuinţe, cu dobândă variabilă sau cu perioada iniţială fixă a dobânzii de până la un an, rata medie în septembrie a fost de 7,57%, după un maxim de 8,6% în aprilie, în vreme ce pentru creditele cu perioada iniţială fixă a ratei dobânzii mai mare de zece ani, dobânda în septembrie a fost de 7,01%, recordul de până acum al acestui ciclu, conform datelor BNR.

În acelaşi timp, inflaţia în septembrie a fost de 8,8%, în scădere de la 9,4% în august, dar BNR estimează o inflaţie de 7,5% (±1,0%) pentru acest trimestru, care va coborî la 4,4% (±2,3%) în trimestrul al patrulea al anului viitor şi 3,8% (±2,4%) în trimestrul al doilea din 2025.

• Aurelian Dochia: "Dobânzile la depozite nu sunt determinate doar de inflaţie şi de politica băncii centrale"

Analistul economic Aurelian Dochia nu se aşteaptă la o creştere a dobânzilor într-un viitor previzibil, având în vedere mediul intern, dar în contextul internaţional din prezent situaţia se poate schimba foarte rapid.

Domnia sa ne-a declarat: "Dobânzile la depozite nu sunt determinate doar de inflaţie şi de politica băncii centrale, ci un factor important este situaţia de trezorerie a băncilor. Dacă o bancă are deja un stoc mare de depozite pe care, din diverse motive, nu-l poate plasa suficient de repede în credite, este evident că nu are interesul să atragă noi depozite şi să crească dobânzile pentru aceste depozite. Cam asta a fost situaţia la noi pe piaţă; avem un raport între credite şi depozite de circa 70%, care este foarte scăzut. În aceste condiţii, nu mă aştept ca să apară o creştere a dobânzilor (...). Dar cred că, în situaţia foarte complicată şi volatilă în care ne aflăm, lucrurile pot să o ia razna foarte repede".

Începând cu luna ianuarie a acestui an, după unsprezece creşteri de dobândă, BNR a menţinut rata-cheie la 7% şi a semnalat că dobânzile vor rămâne ridicate pentru a ţine inflaţia sub control.

În opinia domnului Dochia, un factor important care poate să influenţeze la un moment dat politica băncilor comerciale privind remunerarea capitalului atras ţine de programele Ministerului Finanţelor prin care se încearcă atragerea de bani de la populaţiei prin dobânzi ridicate.

Analistul economic a adăugat: "Comparativ cu inflaţia, în România, dobânzile atât la depozite cât şi la credite, sunt real negative. Este o situaţie care apare de obicei în timpul crizelor. Mai ales în cazul crizelor legate şi de războaie, există o perioadă în care pieţele funcţionează pe dobânzi real negative, ceea ce se numeşte represiune, pentru că deponenţii sunt în pierdere. Deci creditorii sunt în pieredere şi debitorii sunt în câştig. Când există niveluri mari ale datoriei care nu pot să fie plătite, o soluţie este frustrarea deponenţilor. Prin acest mecanism, pur şi simplu se securge o parte din averea lor în favoarea debitorilor, a celor care iau credite la dobânzi real negative. Toată lumea spune că dobânzile au crescut foarte mult, că nimeni nu se mai poate atinge de un credit, dar în realitate dobânzile la credite sunt negative faţă de nivelul inflaţiei. Şi se produce un transfer de avuţie de la cei care au la cei care n-au".

• Adrian Codirlaşu: "Pe perioade lungi de timp volatilitatea ratelor de dobândă este cam garantată"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, subliniază că, în situaţia ideală, dobânzile trebuie să fie real pozitive, cum se întâmplă acum în Statele Unite. "În SUA reducerea inflaţiei a fost pusă pe primul loc, iar cum economia şi piaţa muncii au fost puternice, Fed a ridicat dobânda până la 5,5%, iar inflaţia a scăzut la 3,7%. Deci la dolar dobânda este real pozitivă", a spus analistul CFA. "În România, toate tipurile de dobândă sunt real negative. Iar o dobândă real negativă la credite favorizează debitorii, pentru că dau înapoi mai puţină putere de cumpărare decât primesc".

În opinia analistului financiar, nu există o singură soluţie pentru toate persoanele care vor să ia un credit, dar cine intenţionează să se împrumute pe termen îndelungat ar trebui să se aştepte la volatilitatea dobânzilor.

"Dacă privim pe o perioadă mai lungă, să zicem ultimii cincisprezece ani, vedem că am avut două crize, poate chiar trei. Or, cine vrea să ia un credit trebuie să aibă în vedere că, într-o perioadă de 15-20 de ani, vom avea cel puţin o criză şi poate două-trei recesiuni, care vor afecta ratele dobânzilor. Recent am avut o inflaţie extrem de mare care a dus la dobânzi mari; între timp au mai scăzut. Cumva pe perioade lungi de timp volatilitatea ratelor de dobândă este cam garantată", a spus vicepreşedintele CFA România, adăugând: "Nu există o singură soluţie perfectă pentru toată lumea. Există diferite variante - cu dobândă fixă sau variabilă, în lei sau euro, dar soluţia depinde de veniturile fiecăruia, dacă sunt cumva acoperite în faţa creşterii inflaţiei, dacă sunt în euro sau cumva legate la euro, etc".

• Aurelian Dochia: "Pentru un credit pe cinci sau zece ani nu există mare diferenţă între IRCC şi ROBOR"

Economistul Aurelian Dochia spune că accesarea unui credit cu dobândă fixă sau variabilă este o opţiune care depinde de modul în care vede fiecare viitorul, iar în cazul creditelor cu dobânzi variabile, pe perioade îndelungate, nu există mare diferenţă între ratele legate de IRCC şi cele de ROBOR.

"Pentru cineva mai optimist, care crede că în viitor lucrurile se vor îmbunătăţi, evident că este bine să ia un credit cu rată variabilă, în speranţa că urmează să plătească mai puţină dobândă. Pentru cineva îngrijorat de situaţia internaţională, un credit la dobândă fixă pare pariul corect. Eu nu ştiu ce se va întâmpla mâine sau peste un an, aşa că depinde de perspectivele fiecăruia", ne-a spus analistul economic.

Aurelian Dochia a adăugat: "IRCC are o întârziere de şase luni iar, în principiu, între IRCC şi ROBOR ar trebui să se ajungă la o diferenţă foarte mică. Nu s-a întâmplat tot timpul, au fost perioade în care IRCC-ul părea mai avantajos faţă de ROBOR şi au fost persoane care au trecut de la ROBOR la IRCC. Dar depinde foarte mult de perioada despre care discutăm. În opinia mea, pentru un credit pe cinci sau zece ani, nu există mare diferenţă între IRCC şi ROBOR".

La rândul său, Adrian Codirlaşu a subliniat că, în momentul de faţă, nu se mai pot lua credite decât cu dobânda legată de IRCC. "Există persoane care aveau dobânzi legate de ROBOR dar au trecut la IRCC şi cred că în timp, poate în câţiva ani, cei cu ROBOR vor dispărea", ne-a spus analistul CFA.

La 1 noiembrie 2023, dobânzile la depozitele în lei variau între 3,5% (la o lună, la Patria Bank) şi 7,10% (la şase luni şi douăsprezece luni la OTP Bank). OTP Bank are o dobândă de 6% la o lună, în timp ce Patria Bank are dobânzi de 4,75%, la douăsprezece luni.

Dobânzile pe care deponenţii le încasează la scadenţe în lei la trei luni variază de la 4,00% la Patria Bank la 6,70% la OTP Bank. La şase luni, Patria Bank are cea mai mică dobândă - 4,25%, cel mai ridicat nivel fiind la OTP Bank - 7,10%. Pentru scadenţa de nouă luni, cea mai mică dobândă la depozite se regăseşte la Libra Internet Bank (5,75%), iar cea mai mare la Exim Banca Românească (6,75%).

Pentru depozitele constituite în valută (euro şi dolari) la o lună, cea mai mică dobândă este de 0,1% la dolari la Patria Bank, iar cea mai mare de 2,5% la euro, la OTP Bank. Pentru cele la trei luni, cea mică dobândă, de 0,2% la dolari, este la Patria Bank, iar cea mai mare, de 2,75% la dolari, la Exim Banca Românească.

La şase luni, Patria Bank oferă o dobândă de 0,35% la dolari, iar OTP Bank de 3,3%. Pentru nouă luni, Exim Banca Românească are o dobândă de 3,5% la dolari. Nivelul maxim de dobândă la depozitele în valută, de 3,8% la dolari, este la OTP Bank, pe douăsprezece luni.

În octombrie, inflaţia în zona euro a fost de 2,9%, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi cu mult sub nivelul din septembrie, de 4,3%. În Statele Unite, în septembrie inflaţia a fost de 3,7%, nivel similar cu cel din august.