Dolarul se depreciază faţă de cele mai importante valute, pe fondul datelor care arată declinul producţiei industriale din SUA, respectiv al pariurilor de pe pieţe legate de o normalizare mai rapidă a politicilor monetare în alte regiuni.
Indicele Dollar, care măsoară evoluţia monedei americane faţă de şase valute, a scăzut cu 0,05% în primele două zile ale săptămânii curente, iar ieri dimineaţă la ora 08.43 (ora SUA), stagna la 93,74 puncte. Indicele a oscilat în ultimele trei săptămâni între 93,671 de puncte şi nivelul maxim al ultimului an, de 94,563 de puncte, atins marţea trecută.
În ultima săptămână, tendinţa de depreciere a monedei americane a fost susţinută de aşteptările privind reducerea stimulentelor acordate de banca centrală (Federal Reserve - Fed), începând cu luna viitoare, respectiv de faptul că dobânzile vor fi majorate abia anul viitor.
Conform Reuters, revenirea apetitlului pentru risc a influenţat, de asemenea, în mod negativ statutul de monedă refugiu a dolarului american.
• Banca Angliei semnalează majorarea dobânzilor
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a dat recent un nou semnal privind creşterea dobânzilor în Marea Britanie, afirmând, la finele săptămânii trecute, că banca centrală de la Londra va trebui să acţioneze pentru contracararea creşterii riscurilor inflaţioniste. Totodată, în Noua Zeelandă, pariurile pentru o normalizare mai rapidă a politicilor monetare sunt susţinute de datele care arată că ţara se confruntă cu cea mai rapidă creştere a preţurilor de consum din ultimul deceniu.
În acest context, randamentele obligaţiunilor pe termen scurt au crescut la nivel global, avansul din Europa şi Australia fiind mai mare comparativ cu cel din SUA, ceea ce a pus presiune pe dolar.
"Ideea că inflaţia «tranzitorie» va dura mai mult decât s-a crezut anterior a fost principalul catalizator al evoluţiilor recente, pieţele recalibrându-şi aşteptările privind creşterea dobânzilor în majoritatea jurisdicţiilor", spun strategii băncii australiene Westpac Banking Corp., care sunt de părere, totuşi, că SUA vor fi isolate, probabil, de blocajul pieţei energiei care afectează Europa şi China, iar pierderile dolarului ar putea fi limitate.
Euro a urcat cu 0,05% în prima parte a zilei de ieri, la 1,1639 dolari, iar yenul japonez - cu 0,2%, la 114,17 unităţi/dolar.
• Declin neaşteptat pentru producţia industrială din SUA
Producţia industrială din SUA a înregistrat o scădere neaşteptată în septembrie 2021, de 1,3% faţă de august, când consemnase un declin de 0,1%, conform datelor Federal Reserve. În ritm anual, producţia industrială a Statelor Unite a crescut cu 4,5% în septembrie 2021, după un avans de 5,4% în luna anterioară.
Producţia din industria prelucrătoare a crescut cu 5% în ritm anual, după un plus de 5,9% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,8%.
Scăderea producţiei fost generată de criza globală continuă de semiconductori care a afectat industria auto în principal.
În contextul dat, Joseph Capurso, strateg al Commonwealth Bank of Australia, susţine că această situaţie ar putea pune presiune pe dolar în perioada următoare.
• Plafonul datoriei SUA, ridicat
Amintim că, la jumătatea lunii curente, Congresul SUA a ridicat temporar plafonul datoriei publice, până la sfârşitul anului, pentru ca guvernul federal să nu intre în incapacitate de plată. Camera Reprezentanţilor a adoptat măsura care prevede ridicarea limitei îndatorării Statelor Unite cu 480 de miliarde de dolari, la 28.900 de miliarde de dolari.
Dacă această decizie nu ar fi fost luată, SUA ar fi intrat în incapacitate de plată la data de 18 octombrie.
Măsura a fost adoptată doar cu susţinerea democraţilor, republicanii refuzând să aprobe orice măsură pe termen lung în vederea unei creşteri a plafonului datoriei, pe motiv că i-ar oferi preşedintelui Joe Biden oportunitatea să îşi finanţeze planurile de investiţii.
• China a atras 4 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni suverane în dolari
China a strâns 4 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni suverane în dolari, anunţă Reuters, menţionând că cererea din partea investitorilor offshore a fost solidă, în pofida măsurilor de represiune luate de autorităţile de la Beijing împotriva unor industrii, respectiv a problemelor de pe piaţa imobiliară a ţării asiatice.
Cererea din partea investitorilor pentru tranzacţia derulată în patru tranşe a fost de 23,2 miliarde de dolari, de aproape şase ori mai mare faţă de ofertă, conform datelor publicate de consultanţii angajaţi pentru această emisiune.
Randamentul obligaţiunilor suverane chineze denominate în dolari a fost stabilit la 6 puncte de bază peste cel ale titlurilor de trezorerie americane - pentru tranşa cu maturitatea la trei ani; cu 12 puncte de bază peste cel al titlurilor americane în cazul tranşei cu scadenţa la cinci ani; cu 23 de puncte de bază mai mare pentru cele cu maturitatea la zece ani şi cu 53 puncte de bază peste cel al titlurilor americane pentru tranşa cu maturitatea la 30 de ani.
Tranşele cu scadenţa la 3 şi 10 ani au atras, fiecare, un miliard de dolari, cea cu maturitatea la 5 ani - 1,5 miliarde de dolari, iar cea cu scadenţa la 30 de ani - 500 de milioane de dolari.
Vânzarea a venit într-un moment dificil pentru China: economia ţării dă semne de încetinire, în timp ce investitorii sunt îngrijoraţi de o represiune din partea autorităţilor de reglementare şi de o potenţială contagiune pe piaţa imobiliară din cauza problemelor grupului Evergrande, care se confruntă cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari.
Conform unor surse citate de Reuters, apetitul solid pentru titlurile chineze a venit după ce oficialii Ministerului Finanţelor de la Beijing le-au spus investitorilor, luni, că sunt încrezători în faptul că dezvoltatorul imobiliar Evergrande nu prezintă un risc sistemic. Ministerul de Finanţe din China nu a lansat vreun comentariu cu privire la această informaţie.
La finele săptămânii trecute, însă, un oficial al Băncii Populare a Chinei (banca centrală) a declarat că efectul de răspândire a problemelor datoriilor Evergrande este controlabil, iar expunerile individuale la risc ale instituţiilor financiare nu sunt mari.
Amintim că economia Chinei a crescut cu 4,9% în trimestrul al treilea din 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi cu 0,2% faţă de trimestrul anterior. În trimestrul al doilea, PIB-ul Chinei înregistrase o creştere de 7,9%, după un avans de 18,3% în perioada ianuarie - martie.
Economia ţării asiatice este afectată de criza imobiliară şi de penuria de electricitate, care pune presiune pe producţie.