Dosare penale privind decesele de la ATI - blocate de lipsa experţilor medicali

Expertizele medicale dispuse în cele 13 dosare penale privind decesele suspecte ale unor pacienţi în secţia ATI Covid de la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Sibiu nu au fost finalizate, deşi au trecut trei ani şi cinci luni de la deschiderea cauzei penale iniţiale, a declarat prim-procuror adjunct, Mihaela Ruginosu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, citată de publicaţia Turnul Sfatului.

Procurorul Mihaela Ruginosu susţine că dosarele nu au fost finalizate încă, după mai mult de trei ani de la deschiderea lor, deoarece "nu au fost finalizate încă expertizele", care nu au fost demarcate deoarece "nu s-au găsit medici" care să le realizeze.

Potrivit sursei citate, cele 13 dosare desprinse din prima cercetare penală începută la Spitalul Clinic Judeţean Sibiu în 8 martie 2021, după apariţia unui articol în Turnul Sfatului, în care o fostă asistentă care a lucrat la secţia ATI Covid la unitatea medicală respectivă a declarat, sub protecţia anonimatului, că acolo au fost ucişi pacienţi infectaţi cu Sars-Cov 2, decesele având loc din cauza administrării defectuoase a medicamentelor şi a procedurilor medicale. Procurorii au reţinut, iniţial, că personalul medical "nu administrează cu intenţie tratamentele corespunzătoare afecţiunilor pe care persoanele internate pe secţia respectivă le au, ci le administrează doar anestezice şi sedative, aspect care duce la moartea majorităţii pacienţilor astfel trataţi". De aceea, în primă fază urmărirea penală s-a desfăşurat sub prisma săvârşirii infracţiunii de omor calificat. Exact ca în aceste zile în dosarul privind decesul unui pacient în secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon din Bucureşti.

Ulterior, procurorii sibieni au decis să modifice încadrarea juridică a faptelor comise de cadrele medicale în ucidere din culpă şi în locul unui singur dosar penal, au fost constituite, în urma ordonanţei din 2 decembrie 2021, 13 dosare, pentru fiecare decedat în parte, cauze în care urmau să fie continuate cercetările penale. În cauzele respective s-a dispus efectuarea unor expertize medicale, dar acestea nu au putut să fie efectuate până în prezent, din lipsa medicilor specialişti care să analizeze fiecare situaţie în parte.

Cele 13 dosare penale întocmite de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu vin să răspundă parţial întrebărilor pe care le-am ridicat la finalul articolului publicat săptămâna trecută în cazul de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală.

În materialul respectiv afirmam că faptele petrecute în luna aprilie 2024 la secţia ATI a Spitalului Pantelimon, ar trebui să constituie un semnal de alarmă, dar şi o rememorare a evenimentelor din timpul pandemiei Covid 19. Prin prisma explicaţiei procurorilor din Capitală potrivit cărora pacientul a fost ucis de personalul medical pentru a face loc în ATI unui alt bolnav cu şanse mai mari de supravieţuire, întrebam în articolul respectiv ce s-o fi întâmplat în pandemie, în cadrul aceluiaşi spital sau în cadrul altor spitale nu doar din Capitală, ci şi din ţară?

Şi, iată, că în urmă cu două zile Turnu Sfatului a publicat articolul privind situaţia celor 13 dosare penale privind pacienţi decedaţi în Secţia ATI Covid a Spitalului Judeţean Sibiu. Dosare a căror cercetare penală este nefinalizată, la 2 ani şi 8 luni de la deschiderea lor, deoarece expertizele medicale dispuse nu au fost efectuate. În tot acest timp, eventualul personal medical responsabil de moartea celor 13 persoane îşi continuă activitatea în spitalul din Sibiu, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Situaţia respectivă arată nu doar cinismul cu care anumiţi pacienţi sunt trataţi în spitalele din sistemul public de sănătate, dar şi impotenţa sistemului judiciar, care este blocat de aproape 3 ani în derularea unei anchete penale de lipsa unor specialişti care să efectueze expertizele medicale necesare.

Alexandru Rafila a devenit ministru al Sănătăţii în 25 noiembrie 2021, cu o săptămână înainte ca procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu să emită ordonanţa prin care dosarul iniţial era splitat în 13 cauze, pe fiecare pacient în parte. Ulterior, probabil la cererea Spitalului Judeţean Sibiu sau a rudelor celor decedaţi au fost solicitate expertize medicale care să constate modul în care au fost trataţi pacienţii respectivi în secţia ATI şi dacă acest tratament ar fi putut duce la moartea acestora. De atunci au trecut mai bine de doi ani, timp în care niciun medic sibian, niciun expert sau doctor în medicină, nici măcar un membru al Colegiului Medicilor nu s-a încumetat să facă o astfel de expertiză. Reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu nu a specificat dacă în toată această perioadă a relatat situaţia respectivă Procurorului General, pentru ca acesta să intervină pe lângă Ministerul Sănătăţii pentru găsirea specialiştilor care să efectueze cele 13 expertize medicale. În orice caz, suntem siguri că dosarele respective apar în statistica dosarelor nesoluţionate de Parchetul Sibiu, statistică ce este inclusă în raportul anual de activitate al Ministerului Public.

Cert este că la Sibiu există 13 dosare penale privind moartea suspectă a unor pacienţi din Secţia ATI Covid a Spitalului Judeţean din localitate. Poate că Ministerul Public, Procurorul General sau Ministerul Justiţiei se vor trezi din letargie, chiar dacă ne aflăm în plin sezon estival când magistraţii din România se află în vacanţă, şi îi vor solicita lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, să îi ajute cu nişte experţi pentru finalizarea cauzelor respective. Pentru că rudele pacienţilor decedaţi aşteaptă de prea mult timp răspunsuri, iar cetăţenii doresc să ştie dacă pot să aibă încredere în cadrele medicale nu doar de la secţia ATI a Spitalului Judeţean Sibiu, nici doar de la secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon din Bucureşti, ci din toate spitalele din sistemul public de sănătate din ţara noastră.