Dragoş Frumosu, Sindalimenta: "Suntem singura ţară care îşi vinde terenurile"

"În România, astăzi, nu există o bancă agricolă, nu există o bancă pentru fermieri şi pentru procesatori, astfel încât oamenii care au nevoie de credite", a afirmat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară - SINDALIMENTA, în cadrul unei emisiuni TV, relatează dcnews.ro.

"Până se pun pe picioare, până încep să scoată profit, ei au nevoie de bani. Sigur că au nevoie de bani cu o dobândă mică, nu cu o dobândă care să-i sufoce, pentru că altfel nu facem absolut nimic. În toate ţările civilizate există o bancă agricolă, o bancă destinată creditelor pentru fermieri. În România, din nefericire, nu, nu s-a făcut nimic în sensul ăsta. Sigur, sunt câteva bănci, una românească, mai sunt câteva care declară că susţin agricultura românească, dar nu aşa cum ne-am fi dorit, nu aşa cum ar trebui să fie o bancă agricolă. Deci, oamenii ăştia au făcut împrumuturi, pe de o parte ca să îşi pună culturile, pe de altă parte să le recolteze", a spus Dragoş Frumosu.

Şeful SINDALIMENTA a mai spus că: "Pe de altă parte, peste tot se cer performanţe. Ca să ajungi la performanţă îţi trebuie tehnologie, îţi trebuie oameni calificaţi care să presteze muncă de calitate. Şi ca să poţi să ajungi la acest nivel, îţi trebuie, aşa cum spuneam, credite".

Dragoş Frumosu a mai explicat că agricultorii, n-au mai fost în stare la sfârşitul anului să-şi plătească creditele după care au mai venit peste ei şi noile măsuri fiscale ce i-au împovărat mai tare.

Preşedintele SINDALIMENTA a arătat că în această situaţie fermierii au doar două soluţii: "Una să închidă sau să vândă, teoretic, ca să poată să-şi recupereze nişte sume de bani astfel încât să scape de datorii. Pe de altă parte, riscul foarte mare este că cei care cumpără sunt străinii. N-aş vrea să se înţeleagă că vorbesc populist, numai că este păcat ca într-o ţară cu un potenţial agricol foarte mare, despre care toţi vorbim şi toţi îl recunosc. Fără să sprijinim această zonă, s-au vândut şi se vând în continuare terenurile, nu neapărat agricole, terenurile arabile, pentru că diferenţa dintre un teren agricol şi arabil este oarecum semnificativă iar dacă vinzi terenurile arabile este un lucru foarte grav".

Dragoş Frumosu a recunoscut că "nu putem să nu fim deschişi la faptul că străinii vor să lucreze aceste terenuri, foarte bine. Poate au o altă experienţă, poate vin cu bani în plus, poate vin cu tehnologie în plus. Este perfect. Se lucrează terenul agricol al acestei ţări la o anumită performanţă, se obţin recolte, pe ele să obţin bani. Astfel ajung mai mulţi bani la bugetul statului. Dar, trebuie să fim atenţi şi să luăm în sensul ăsta măsuri, să nu să exporte câştigurile, profiturile sub diferite forme, astfel încât profitul real pe hârtie declarat la un anumit moment sau la sfârşitul anului să fie puţin mai mult decât zero, iar taxele şi impozitele pe care aceşti oameni le plătesc statului român să fie foarte mici".

Reprezentantul SINDALIMENTA a revenit asupra chestiunii înstrăinării terenurilor şi a subliniat că "este bine ca terenurile să fie lucrate de oricine şi să se aducă performanţă. Dar nu le vinzi, le dai în concesiune, poţi să le dai şi pe 100 de ani, poţi să le dai şi pe 50 de ani, dar ele rămân aici. Există un mare pericol vânzând aceste terenuri şi fiind proprietatea unor persoane cu altă cetăţenie decât cea română, la un moment dat va ajunge să se fărâmiţeze bucăţica asta de ţară care are nişte bogăţii extraordinar de mari pe care putem să le folosim în favoarea românilor, în favoarea ţării, astfel încât să aducem cât mai mulţi bani şi să avem un trai cât mai decent".

Dragoş Frumosu a mai spus că: "Poate suntem singura ţară din Europa care vindem aceste terenuri agricole şi văd că nimeni nu a pus o piedică acestei măsuri şi acestei intenţii care tot continuă. Ori riscul este foarte mare. Da, sigur că un investitor străin doreşte să cumpere o fermă românească, în condiţiile în care proprietarul actual o vinde că nu mai poate să trăiască, pentru că el cumpără una, două, trei, cinci, 10 ferme şi creează o firmă mare cu potenţialul financiar. De asta vin şi spun că o bancă agricolă probabil că ar fi rezolvat problemele astea. De ce nu vrem? Eu am să vă dau un răspuns şi un punct de vedere personal. Eu cred că agricultura României vizavi de potenţial şi vizavi de un loc, din acest punct de vedere, în Europa s-a dorit a se distrugă pas cu pas din 1990".

Mai departe, Frumosu a mai arătat că: "Am distrus cercetarea din agricultură şi am pierdut sămânţă, am pierdut îngrăşăminte, am închis fabricile care produceau îngrăşăminte, am blocat absolut tot ce înseamnă sisteme de irigaţii şi am apelat la firmele străine pentru a cumpăra îngrăşăminte şi a cumpărat şi tratamentul necesar. Da, deci ne-am împovărat foarte tare, iar absenţa unor măsuri timp de 30 de ani parcă chiar dovedeşte lucrul ăsta. Aveam în partea de sud a ţării, având irigaţie, culturi de sfeclă de zahăr, aveam fabrici de zahăr. Acum, nemaiavând irigaţii, nu mai avem nici sfeclă. Dau doar acest exemplu în ideea de a se înţelege că nemaiavând irigaţii s-a distrus cultura de sfeclă după care s-au închis fabricile de zahăr. Astăzi, în România funcţionează numai două fabrici de zahăr din 33 când funcţionau în 1990, chiar dacă spunem că atunci putem să spunem că era o industrializare depăşită. Dar nu poţi să distrugi şi să nu produci în ţară, având potenţial, măcar cantitatea necesară pentru consumul propriu şi ceva în plus pentru export", a mai spus Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA.