Un calendar de măsuri care să vizeze trecerea la moneda euro va fi stabilit până în aprilie anul viitor, a declarat, ieri, ministrul Finanţelor, Anca Dragu.
Domnia sa a explicat: "Guvernul îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită în urma realizării unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă. (...) Pentru adoptarea monedei euro este necesar a avea un raport comprehensiv şi paşi concreţi pe perioada următoare, ce măsuri trebuie luate pentru creşterea gradului de flexibilitate şi competitivitate ale economiei româneşti. Astfel, în cursul anului, până în aprilie 2017, va fi elaborat acest studiu şi va cuprinde un calendar de măsuri. E foarte importantă convergenţa reală la euro şi mă refer la convergenţa veniturilor populaţiei. După cum ştim, în acest moment, veniturile populaţiei, acest PIB pe cap de locuitor, este undeva la 55% din media europeană. Bunele practici arată că aderarea unor monede într-o zonă monetară ar trebui să se facă acolo unde veniturile populaţiei sunt undeva la 70-80% din media veniturilor populaţiei din respectiva zonă monetară".
Ministrul Finanţelor a anunţat că Guvernul a adoptat în şedinţa din această săptămână programul de convergenţă pentru perioada 2016-2018 care, potrivit ministrului, "are la bază strategia fiscal-bugetară şi cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018".
Domnia sa a spus: "Estimăm un deficit bugetar în termeni ESA de 2,95% din PIB şi un deficit în termeni ESA de circa 2,9% din PIB pentru anul următor. Se aşteaptă o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 şi 2017, în principal ca urmare a reducerii de impozite şi taxe aprobate prin noul Cod fiscal şi prin majorările unor drepturi de asistenţă socială, decise în anul 2015".
Ea a mai explicat că, pentru construcţia bugetară pe 2016, s-a avut în vedere noul Cod fiscal, în implementare de la 1 ianuarie anul acesta, "care are un impact negativ de 10 miliarde de lei".
Dragu a arătat că măsurile aprobate în 2015 cu impact asupra cheltuielilor, "în special prin creşteri de salarii şi în zona de asistenţă socială", au un impact negativ de 13 miliarde de lei.
Pentru perioada 2017-2019, actualul guvern are în vedere aplicarea Codului fiscal pentru 2017 cu noi măsuri de relaxare fiscală, care se ridică la un impact de 7,5 miliarde de lei, şi mai puţine venituri publice. Guvernul a luat în considerare creşterea vărsămintelor pentru pilonul 2 de pensii cu 0,9 puncte procentuale în 2017 şi aplicarea proiectului legii salarizării unitare şi aplicarea legii pensiilor pentru anul următor.
Dragu, despre indemnizaţiile de creştere a copilului: "În contextul rectificării, vom face redistribuirea fondurilor existente"
Guvernul va avea în vedere la rectificarea bugetară redistribuirea fondurilor necesare plăţii indemnizaţiilor pentru mame, a anunţat, miercuri, ministrul Finanţelor, Anca Dragu.
"În contextul rectificării, vom face redistribuirea fondurilor existente la acel moment, în funcţie de evoluţia economiei, în funcţie de cheltuieli şi de încasări (...). Noi avem estimat un deficit de 2,95% din PIB. Deci, trebuie să urmărim evoluţia veniturilor pentru următoarele luni şi desigur să avem în vedere această redistribuire de fonduri", a precizat Anca Dragu într-un briefing la Palatul Victoria, fiind întrebată dacă până la această dată Ministerul Finanţelor a reuşit să identifice bani pentru indemnizaţia de creştere a copilului sau caută în continuare surse de finanţare.
Legea privind indemnizaţia pentru mame a fost adoptată de Camera Deputaţilor la finalul lunii martie şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la data de 18 aprilie.
Noua lege în materie elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. Astfel, persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului doi ani sau trei ani în cazul copilului cu handicap.
În ziua promulgării legii, şeful statului a făcut apel la ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi la premierul Dacian Cioloş să găsească cele mai bune soluţii pentru a aplica cât se poate de repede noile prevederi.
"Vă rog să nu trataţi această chestiune într-un mod contabil. Este o lege proactivă, din zona politicilor demografice, care, cu siguranţă, este foarte importantă pentru România", a afirmat Iohannis.