Cătălin Drulă, Ludovic Orban şi Eugen Tomac - liderii alianţei Dreapta Unită - au cerut ieri Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională a României ordonanţa de urgenţă privind comasarea alegerilor europarlamentare şi locale, ce ar urma să aibă loc în 9 iunie, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinută de cei trei lideri politici la Palatul Parlamentului, fostul premier Ludovic Orban, preşedinte al formaţiunii Forţa Dreptei a spus: "Solicităm Avocatului Poporului să atace, fără întârziere, ordonanţa adoptată vineri de Guvernul PSD-PNL, dat fiind că Avocatul Poporului este singura instituţie care poate întreprinde, în acest moment, demersul la Curtea Constituţională. Ordonanţa de urgenţă nu este în acord cu principiile democratice promovate anterior de PNL. Trebuie să readucem aminte oamenilor, totuşi, că Partidul Naţional Liberal este cel care a interzis traseismul politic pentru aleşii locali, în 2006, nu când era în opoziţie, ci când era la putere. Iar astăzi a ajuns să relegalizeze traseismul politic, deşi, în 2014, când Guvernul Ponta a emis OUG 55 pentru a permite migraţia politică în pragul alegerilor prezidenţiale, PNL-iştii au fost cei care au atacat la CCR OUG 55, pe cale parlamentară, iar aceasta a fost declarată neconstituţională".
La rândul său, Eugen Tomac, liderul PNL a afirmat că actul normativ adopta de Guvern instutie un sistem care va duce la discriminare.
Domnul Tomac a precizat: "PSD şi PNL au pus în aplicare un sistem discriminatoriu, care îngrădeşte procesul electoral. A scoate din secţiile de votare un partid cu reprezentare europeană pentru a pune în loc organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, care nu au participat la alegerile europarlamentare şi nu au reprezentanţi de drept în legislativul european, este un atac la adresa democraţiei. Considerăm că partidele politice parlamentare europene trebuie să beneficieze de condiţii egale în procesul electoral, fără nicio îngrădire sau interferenţă. Este încă o dovadă a faptului că PMP este cel mai hărţuit partid de către Partidul Comasat Român. Vom sesiza toate instituţiile internaţionale cu privire la acest abuz fără precedent. Au ciuntit democraţia pentru propriul interes".
Potrivit noii alianţe electorale, OUG-ul privind comasarea alegerilor încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care cele referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, dar şi mai multe decizii precedente ale Curţii Constituţionale.
În comunicatul de presă citat se arată: "Elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru comasarea alegerilor şi modificarea unor aspecte esenţiale, precum mandatul aleşilor locali, nu este justificată, în conformitate cu art. 115 din Constituţia României. Calendarul electoral era cunoscut de mult timp, era predictibil, iar comasarea nu este rezultatul unei situaţii neprevăzute, care nu a fost în controlul decidenţilor, ci este rezultatul unor negocieri politice care au fost începute târziu şi s-au prelungit foarte mult, riscând să pericliteze desfăşurarea în condiţii bune a alegerilor. De altfel, Curtea Constituţională a arătat, în repetate rânduri, inclusiv în Decizia nr. 426/2023, faptul că, cu cât este mai apropiat de data alegerilor momentul modificărilor legislative, cu atât «este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului»".
Documentul citat precizează că "prin devansarea alegerilor locale pentru ca ele să fie organizate la aceeaşi dată cu cele europarlamentare, sunt privaţi de dreptul de a vota tinerii care ar fi împlinit vârsta de 18 ani între noua dată a alegerilor locale şi data iniţială (în luna septembrie)".
Liderii Alianţei Dreapta Unită mai susţin că prin instituirea unui termen de 60 zile, respectiv reducerea propusă a perioadei pentru înregistrarea unui vot pe baza reşedinţei (vizei de flotant) chiar înainte de alegeri, se vor limita semnificativ drepturile de vot ale multor tineri, lucrători şi persoane care se bazau pe legislaţia existentă.