DUPĂ APROAPE PATRU ANI DE LA LANSARE, Randament de peste trei ori mai mare pentru BET­-TR, faţă de BET

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Dividendele mari, date de companiile de stat, au la bază şi lipsa de viziune a conducerii societăţilor, care să presupună investiţii de anvergură"

• Marcel Murgoci, Estinvest: "Trebuie găsită o soluţie de echilibru între a nu acorda deloc dividende, pentru că astfel se dezamăgeşte acţionariatul, şi a acorda dividende foarte mari, aproape 100% din profit, pentru că există riscul decapitalizării companiei"

După aproape patru ani de când a fost lansat de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), pentru a reda o imagine mai aproape de realitate a performanţei acţiunilor din primul eşalon al pieţei noastre de capital, indicele BET-TR, care include în modul de calcul şi dividendele distribuite de companiile incluse în indicele BET, afişează un avans de circa 52%, faţă de un randament de aproximativ 14%, cât afişează principalul coş de acţuni de la BVB.

Practic, în ultimii patru ani de zile, randamentul principalelor acţiuni de la BVB, cu excepţia celor cinci SIF-uri, a fost dat în proporţie de aproape trei sferturi de dividende, doar un sfert fiind atribuit aprecierii cotaţiilor acţiunilor emitenţilor.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "În afară de schimburile de pachete pe care le fac instituţionalii între ei, aproape nu există activitate la BVB"

Legat de motivele care au dus la apariţia acestei situaţii, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul societăţii de brokeraj Goldring, ne-a spus:

"În opinia mea, diferenţa atât de mare dintre randamentul indicilor BET şi BET-TR este dată, pe de o parte, de faptul că, în general, companiile ce sunt cuprinse în aceste coşuri de acţiuni au avut, în mare parte, rezultate financiare bune, fiind foarte generoase în distribuţia de dividende.

Pe de altă parte, consider că ecartul ţine şi de lichiditatea foarte redusă a pieţei noastre. Practic, nu sunt suficienţi cumpărători care să susţină cotaţiile. Investitorii s-au obişnuit cu dividendele mari şi acţionează ca atare. În rest, în afară de schimburile de pachete pe care le fac instituţionalii între ei, aproape nu există activitate la BVB".

Potrivit directorului de la Goldring, nu contează faptul că societăţile din BET prezintă un indicator Price-Earnings Ratio (multiplu de piaţă care arată numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profiturile obţinute de societatea emitentă în cazul în care profitul rămâne la un nivel cons­tant, iar rata de distribuţie a dividendului este de 100%) foarte mic pentru că, pe lângă lipsa de interes, care apare şi din necunoaştere, potenţialii investitori mai sunt dominaţi şi de teamă.

"În România, când se vorbeşte despre bursă, multă lume se gândeşte la unele evenimente din trecut, de pildă Caritas. Dar Caritas-ul nu a avut nicio legătură cu bursa. Din păcate, cred că ne confruntăm cu problema lipsei de educaţie financiară în rândul multor oameni din ţara noastră", a explicat domnul Mesaroş.

Brokerul de la Goldring a continuat: "În ceea ce priveşte dividendele acordate avem două tipuri de companii. Pe de o parte, sunt cele deţinute de stat care, conform deciziei acţionarului majoritar au avut, în ultimul timp, o mare rată de distribuţie de dividende atât din profit (n.r. în prezent de 90%), dar şi din rezerve.

Cred că s-a ajuns în această situaţie şi pentru că, în multe cazuri, statul nu a ales o conducere care să aibă o viziune de dezvoltare pe termen lung, care să presupună investiţii de anvergură, inclusiv extinderi în afara graniţelor ţării. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care companiile au acumulat mari rezerve de capital, pentru că nu au făcut investiţii, de care acum profită statul.

Sigur că există şi excepţii, cum ar fi centrala de la Iernut construită de Romgaz sau încercarea companiei Transgaz de a prelua operatorul de transport al gazelor naturale din Grecia, dar aceste demersuri sunt prea puţine şi au apărut recent".

Pe de altă parte, companiile care nu sunt controlate de stat au în vedere o altă abordare, a spus Dragoş Mesaroş, adăugând: "De pildă Banca Transilvania a făcut recent o serie de achiziţii, inclusiv în Republica Moldova, iar Petrom doreşte să investească pentru a exploata zăcămintele de gaze din Marea Neagră. Mai sunt şi alte exemple. În general, companiile private investesc masiv, astfel încât au distribuţii mai reduse de dividende către acţionari.

Aceasta este, după părerea mea principala diferenţă dintre companiile controlate de stat şi cele private".

Potrivit directorului de la Goldring, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în ţara noastră, companiile importante din regiune au o altă perspectivă.

"De pildă MOL, OTP, Gedeon Rich­ter sau CEZ au politică de dezvoltare regională, fiind prezente inclusiv în România", a spus Dragoş Mesaroş.

La rândul său, Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul societăţii de brokeraj Estinvest, ne-a transmis: "Vorbind la modul general, dividendele atât de mari acordate de companiile din BET au apărut ca urmare a rezultatelor financiare bune raportate de societăţile componente, care au beneficiat de creşterea economică a României, din ultima perioadă".

Ca şi Dragoş Mesaroş, şi domnul Murgoci a ţinut să facă o distincţie între companiile incluse în BET şi automat în BET-TR.

"Există companiile deţinute de stat unde dividendele au fost distribuite ca urmare a dorinţei acţionarului majoritar care, în ultimii doi ani, a trecut de la o rată de distribuţie a dividendului din profit de 50%, la 90% şi chiar dividende suplimentare din rezerve".

Marcel Murgoci a continuat: "Apoi există companiile cu capital privat, majoritare în indice. Sigur că situaţia este diferită de la caz la caz dar, în general, distribuirea de dividende depinde de două elemente: profitul realizat şi intenţiile privind investiţiile.

Pe de o parte se doreşte atragerea şi ţinerea acţionarilor alături de societate, prin acordarea de dividende, dar, pe de altă parte este nevoie de bani pentru investiţii.

Trebuie găsită o soluţie de echilibru pentru că, nu este bine să nu acorzi deloc dividende, pentru că dezamăgeşti acţionarul, dar nici cealaltă extremă nu este de dorit, de a acorda dividende foarte mari, adică aproape 100% din profit, pentru că există riscul deca­pitalizării companiei".

În acest context, bursa noastră s-a situat, în ultimii doi ani, printre primele în lume ca randament al dividendului, ceea ce evident s-a reflectat asupra indicelui BET-TR, a spus domnul Murgoci, adăugând: "Sigur că se pune problema sustenbilităţii unor distribuţii atât de mari de dividende. Cel puţin în ceea ce priveşte companiile private, această politică poate continua pentru că se pare că nu au făcut eforturi considerabile pentru a distribui aceste dividende.

Pe de altă parte, în cazul companiilor deţinute de stat, chiar anul acesta conducerea unor societăţi a atras atenţia asupra nivelului prea mare al dividendului acordat şi al posibilelor repercusini a acestei politici. Dar, în acest caz, statul va decide ce va face cu banii societăţilor".

În prezent, din cele treisprezece companii care sunt incluse în indicele BET, doar cinci au statul drept acţionar majoritar: Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN) şi Conpet (COTE).

Dacă avem în vedere poderea fiecărei companii în BET, doar circa un sfert din componenţa coşului de acţi­uni este dată de companii ce au statul drept acţionar majoritar.

Începând cu data de 24 septembrie a acestui an, BET va primi în structura sa acţiunile Sphera Franchise Group (SFG) şi Purcari Wineries (WINE) - ambele fiind companii private - cele mai recente listări de acţiuni de la BVB, indicele extinzându-se, astfel, la 15 componente.