English
Producătorul de sisteme de gips-carton, gleturi şi tencuieli Etex Building Performance (Siniat România) va investi peste 6 milioane de euro în zona Rovinari, după ce a câştigat, recent, licitaţia organizată de Complexul Energetic Oltenia pentru valorificarea gipsului. În acest sens, Etex va construi o instalaţie de uscare a şlamului provenit din desulfurarea gazelor la centrala termo-electrică din localitate.
Gheorghe Budrugeac, directorul industrial al Etex Building Performance, a declarat: "Construcţia instalaţiei a intrat în linie dreaptă, după un proces cu multe provocări care a durat mai bine de doi ani. Obiectivul nostru este finalizarea investiţiei în termen de 12 luni. Contăm pe faptul că, atât partenerul CEO, cât şi autorităţile locale şi centrale responsabile vor înţelege importanţa investiţiei pentru comunitatea locală prin impactul pozitiv asupra mediului şi că nu vor exista întârzieri în procesul de avizare şi autorizare. Vom reuşi, astfel, să introducem cât mai repede în circuitul economic o materie primă nevalorificată în prezent, cu beneficii deopotrivă pentru mediu şi pentru comunitatea locală".
Gipsul provenit de la Rovinari va fi utilizat ca materie primă la fabrica Etex Building Performance de la Turceni. Acesta va completa necesarul de materie primă obţinut de la instalaţia de uscare a şlamului de la centrala din Turceni, singura unitate energetică pe cărbune din România unde gipsul obţinut din desulfurarea gazelor este valorificat de către industria materialelor de construcţii.
Instalaţia de uscare de la centrala din Rovinari va fi, astfel, a doua de acest tip din România, în condiţiile în care celelalte centrale pe cărbune aruncă şlamul provenit din desulfurarea gazelor pe câmpurile de steril din apropiere.
La Turceni are loc un proces de desulfurare - unic în ţara noastră -, prin care sulful din gazele arse ca urmare a producţiei de energie electrică în centralele pe cărbune este combinat cu pulberi de calcar, rezultând, astfel, gipsul. Compania Etex utilizează, în baza unei relaţii contractuale, gipsul rezultat din desulfurare, pentru producerea de gips-carton la o fabrică din zona centralei de la Turceni.
În schimb, la Rovinari, până acum reziduurile rezultate din activitatea centralei erau aruncate pe câmp, iar gipsul devenea deşeu, în condiţiile în care ar fi putut fi valorificat în producţie şi, mai departe, pe lanţul economic.
Alina Mocanu, director financiar la Etex Building Performance, a declarat, pentru ziarul BURSA, la începutul primăverii trecute: "În ultimii ani, obligaţiile CEO privind livrarea cel puţin a cantităţilor minimale clar stipulate în contract nu au fost onorate, ceea ce afectează activitatea fabricii noastre din Turceni, unde am investit până în prezent peste 52 de milioane de euro. Atitudinea noastră a fost mereu una constructivă şi am propus, pentru rezolvarea acestei probleme, realizarea unei noi investiţii la Rovinari, integral asumate de Etex".
Deşi toate centrale electrice pe cărbune din România şi-au construit instalaţii de desulfurare a gazelor, până în prezent numai termocentrala din Turceni a construit şi instalaţia de uscare, celelalte depozitând şlamul de gips în amestec cu cenuşa pe câmpurile de steril din apropiere.
• Planul de restructurare şi decarbonare a CEO urmează să fie implementat în perioada 2021-2025
Planul de restructurare şi decarbonare a CEO urmează să fie implementat în perioada 2021-2025 şi presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea de energie regenerabilă şi energie electrică pe bază de gaze naturale în portofoliul companiei. Unul dintre punctele principale ale acestui plan este construcţia a opt parcuri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 725 MW, după cum ne-a spus, în primăvară, şeful Complexului. Acest plan mai include reabilitarea şi modernizarea microhidrocentralei cu putere instalată de 10 MW de la Turceni, construcţia unei centrale electrice de circa 475 MW pe gaz natural la Turceni şi construcţia unei centrale electrice de circa 850 MW pe gaz natural la Işalniţa.
Capacitatea totală instalată de producţie de energie electrică va ajunge de la 3.570 MW, în 2020, la 3.094 MW în 2026, ponderea capacităţii pe lignit ajungând la 50% din capacitatea totală.
Scopul final va fi reducerea emisiei specifice la nivel de companie de la 0,82 tone CO2/MWh în 2020 la 0,51 tone CO2/MWh începând cu anul 2026, reprezentând o reducere de aproximativ 38% a emisiilor de CO2.
• Green Deal prevede decarbonificarea economică a Uniunii până în anul 2050
Aprobarea de către Comisia Europeană a planului Green Deal prevede decarbonificarea economică a Uniunii până în anul 2050. Acest lucru înseamnă renunţarea la sistemele energetice pe bază de cărbune şi înlocuirea lor cu energii regenerabile, verzi, fapt care, pe plan naţional, se traduce prin închiderea totală a exploatărilor de cărbune şi lignit din Valea Jiului şi din bazinul Olteniei.
Un semnal în acest sens l-a dat, la începutul anului, şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cel care este responsabil de implementarea Green Deal, care susţine: "Ca nepot al unor mineri, trebuie să fiu brutal de onest. Cărbunele nu are viitor. De ce are probleme industria cărbunelui în toată Europa? Din motive pur economice. Pentru că nu mai este cerere pentru cărbune, se scufundă. Miliarde şi miliarde de subvenţii acordate acestei industrii. Miliarde care ar putea fi folosite mai bine pentru crearea unui viitor pentru oamenii care acum activează în industria cărbunelui. Şi apoi nici măcar nu mai spun despre emisiile de CO2 asociate cărbunelui. Nici măcar nu mai spun despre asta. Dacă adaugăm şi asta la situaţia economică deja foarte dificilă, trebuie să fim oneşti şi să admitem că nu există viitor pentru cărbune. Dar există viitor pentru oamenii care lucrează acum în industria cărbunelui. Şi asta ar trebui să fie foarte clar. Trebuie să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă, pentru a ne asigura că ajutăm comunităţile miniere să-şi găsească locul într-un mediu nou, cu posibilităţi noi. Şi sper că România va avea curând un plan pentru eliminarea cărbunelui şi de ce e nevoie pentru a-l implementa. Şi vă asigur că noi, Comisia Europeană, vom fi alături de România pentru ca planul să fie pus în aplicare".
• Cifra de afaceri a Etex a crescut cu 10%, la semestru
Producătorul de sisteme de gips-carton, tencuieli şi gleturi Etex Building Performance (Siniat România), parte a Grupului Etex, a înregistrat, în primul semestru al acestui an, o cifră de afaceri de 145 milioane de lei, în creştere cu aproape 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut, datorită strategiei companiei de a se orienta către segmentul de retail şi zona rezidenţială, cu produse şi soluţii pentru lucrări noi şi renovări.
"Creşterea vânzărilor, realizată într-un context economic caracterizat de incertitudine, confirmă strategia noastră, implementată încă de anul trecut, care are la bază concentrarea pe segmentul de retail. Acesta a continuat să crească susţinut de evoluţia favorabilă a construcţiilor rezidenţiale. În oglindă, constatăm o stagnare în zona proiectelor comerciale mari. Vom fi în continuare atenţi la evoluţiile din piaţă astfel încât să fim proactivi şi să venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor, indiferent de segmentul din care fac parte aceştia" a declarat Andrei Popa, Commercial Manager Romania & SEE, Etex Building Performance.
La rezultatele pozitive ale companiei au contribuit mai mulţi factori: portofoliul de produse calibrate pe nevoile consumatorului din România, tencuieli şi gleturi pe bază de ipsos fabricate la Aghireşu (CJ), diversificarea portofoliului de clienţi, dezvoltarea segmentului DIY, precum şi adaptarea serviciilor oferite la solicitările specifice contextului actual.
Grupul Etex desfăşoară activităţi în 42 de ţări din Europa, America Latină, Africa, Asia şi Oceania, având peste 11.000 de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în peste 110 de fabrici. Veniturile grupului s-au ridicat la 2,6 miliarde de euro, în 2020.
Grupul Etex ocupă locul al nouălea din 118 în clasamentul global al producătorilor de materiale de construcţii al Sustainalytics, organizaţie care evaluează companiile în funcţie de factorii de mediu, de responsabilitate socială şi de guvernanţă corporativă (ESG).
În România, Etex deţine două unităţi de producţie de materiale de construcţii: fabrica de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj). Compania furnizează produse din ipsos şi sisteme de gips-carton pentru numeroase proiecte din industria hotelieră, clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale, spitale, centre comerciale şi spaţii industriale.
----
• "Construcţia instalaţiei de la CE Oltenia a intrat în linie dreaptă"
(Interviu cu Andrei Popa, Commercial Manager Romania & SEE, Etex Building Performance)
Reporter: Când se va finaliza investiţia de la CEO?
Andrei Popa: Construcţia instalaţiei a intrat în linie dreaptă, după un proces cu multe provocări care a durat mai bine de doi ani. Obiectivul nostru este finalizarea investiţiei în termen de 12 luni, dar începerea lucrărilor de construcţie este condiţionată, ca în cazul oricărei investiţii importante, de obţinerea unui set de autorizaţii şi avize.
Contăm pe faptul că, atât partenerul nostru, Complexul Energetic Oltenia, cât şi autorităţile locale şi centrale vor urgenta procedurile, astfel încât să pornim producţia în 12 luni, fapt care va avea un impact direct asupra bugetului local şi locurilor de muncă din zonă. În plus, prin demararea producţiei, vom începe să introducem în circuitul economic o materie primă nevalorificată în prezent.
Reporter: Ce capacitate de producţie aveţi la Rovinari?
Andrei Popa: După inaugurarea investiţiei, la Rovinari vom prelua şlamul de la CEO pe care îl uscăm în instalaţia proprie, după care îl transportăm la fabrica de la Turceni, unde va fi folosit ca materie prima pentru fabricarea plăcilor de gips-carton.
Instalaţia de uscare de la centrala din Rovinari este a doua de acest tip din România, în condiţiile în care celelalte centrale pe cărbune aruncă şlamul provenit din desulfurarea gazelor pe câmpurile de steril din apropiere. Încă de la intrarea pe piaţa românească, operaţiunile Etex Building Performance au respectat principiul circularităţii resurselor. Astfel, fabrica deschisă în anul 2015 la Turceni utilizează, ca materie primă principală, gipsul rezultat dintr-un alt proces economic şi anume producerea energiei electrice, în timp ce a doua materie primă ca importanţă, hârtia, provine în proporţie de 100% din materiale reciclate. Totodată, unitatea de producţie are o capacitate de recilare a plăcilor de gips-carton provenite din deşeurile de materiale de construcţii de peste 25.000 de tone pe an.
Reporter: Cum vedeţi piaţa noastră de profil?
Andrei Popa: Piaţa construcţiilor continuă evoluţia peste aşteptări din 2020. Vedem o cerere semnificativă a segmentului rezidenţial, la fel şi în cazul spatiilor de producţie sau logistice. Aşa cum ne aşteptam, observăm o stagnare în zona proiectelor comerciale mari. O revigorare a acestui sector depinde foarte mult de evoluţia pandemiei şi, în aceste condiţii, nu vedem o relansare pe termen scurt a acestui sector.
Chiar dacă turismul de business a încetinit, totuşi există investitori care privesc cu optimism potenţialul oraşelor mari. Spre exemplu, am încheiat recent lucrările la hotelul Marmorosh Autograph din Bucureşti.
Reporter: Care credeţi că va fi evoluţia pieţei în perioada următoare?
Andrei Popa: Suntem optimişti cu privire la evoluţia pieţei din prisma necesarului de clădiri noi. România are nevoie de o infrastructură extinsă de clădiri cu diferite funcţiuni şi, din acest punct de vedere, vedem pe termen lung o creştere constantă. În acelaşi timp, pot apărea fluctuaţii din zona disponibilităţii unor categorii de materii prime, a capacitaţilor de producţie sau a evoluţiei de conjunctură a economiei.
Reporter: Mai aveţi investiţii similare în România şi unde?
Andrei Popa: Am investit în modernizarea fabricii de produse pe baza de ipsos la Aghiresu şi ne uităm activ la oportunităţi de investiţii în Europa de Sud Est.
Reporter: Din ce surse se face finanţarea pentru această investiţie?
Andrei Popa: Vom folosi sursele proprii pentru această investiţie. Facem parte dintr-un grup multinaţional puternic care oferă sprijin financiar solid pentru astfel de proiecte cheie.
Reporter: Cum colaboraţi cu băncile din Romania?
Andrei Popa: Considerăm instituţiile financiare cu care lucrăm ca fiind parteneri pe termen lung. Avem o relaţie bazată pe transparenţă şi încredere cu acestea.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
