DUPĂ CE A FOST CONDAMNAT CU SUSPENDARE Borza se gândeşte să renunţe la mandatul de la Hidroelectrica

Remus Borza, partener în cadrul Euro Insol - administratorul judiciar al Hidroelectrica, ne-a declarat ieri că se gândeşte să îşi depună mandatul de administrator judiciar în cadrul companiei producătoare de energie hidro şi să renunţe şi la mandatul de avocat al Hidroelectrica în procesele cu "băieţii deştepţi". Domnia sa ne-a precizat că nu a luat, deocamdată, o decizie în acest sens şi a menţionat că Borza şi Asociaţii lucrează pro bono în procesele Hidroelectrica, începând de la reîntoarcerea companiei în insolvenţă, în februarie anul trecut.

Remus Borza a fost condamnat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la un an de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese în cazul Hidroelectrica. Tot la un an de închisoare cu suspendare a fost condamnată şi Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL. Cei doi au fost trimişi în judecată în octombrie 2013 de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

Sentinţa ÎCCJ precizează că, în baza art.71 alin.5 din Codul penal anterior, pe durata suspendării executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepsei accesorii (n.r. interdicţia de a mai exercita profesia). Remus Borza ne-a spus că decizia instanţei îi permite să practice în continuare profesia de practician în insolvenţă.

Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), ne-a declarat, la rândul său, că avocaţii Remus Borza şi Nicoleta Munteanu îşi pot exercita în continuare profesia de practician în insolvenţă, întrucât pedeapsa complementară a fost suspendată de Înalta Curte.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au început urmărirea penală împotriva lui Remus Borza, pentru conflict de interese, pe data de 8 iulie 2013. În octombrie 2013, dosarul a fost trimis pentru soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti a decis pe 24 aprilie 2014 să-l achite pe avocatul Remus Borza în dosarul în care este acuzat de conflict de interese. Decizia a fost contestată de procurori la Înalta Curte.

Procurorii au stabilit, în urma verificărilor, că Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, desemnată administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012 - februarie 2013, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică între firma de insolvenţă şi Societatea Civilă Profesională de Avocaţi "Borza şi Asociaţii". Asistenţa juridică a constat în reprezentare, redactare, semnare şi depunere a actelor în mai multe procese civile aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care SC Hidroelectrica avea calitate de parte. Munteanu era asociat şi la SCP "Borza şi Asociaţii".

În cazul lui Remus Borza, procurorii au reţinut că, în calitate de reprezentant al Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012-februarie 2013, a făcut 34 de plăţi către firma sa de avocatură, în baza contractelor încheiate de Munteanu. Procurorii au arătat că Borza este asociat atât în firma de insolvenţă Euro Insol, cât şi la SCP "Borza şi Asociaţii", "realizând astfel, în mod direct, un folos material atât pentru sine, cât şi pentru asociatul sau, Munteanu Nicoleta".

Remus Borza a declarat, în repetate rânduri, că pentru angajarea casei sale de avocatură a avut acceptul Comitetului Creditorilor Hidroelectrica.

În rechizitoriul procurorilor se arată: "Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă".

Hidroelectrica, reîntoarsă în insolvenţă din luna februarie a anului trecut, a încheiat exerciţiul financiar 2014 cu rezultate-record: cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei (3,4 miliarde lei), cel mai mare profit înregistrat vreodată (1,2 miliarde lei) şi cel mai mic preţ de producţie din ultimii 5 ani (108 lei/MWh), potrivit unui anunţ recent al Euro Insol.

În perioada 30.06.2012 - 31.12.2014, Hidroelectrica şi-a redus datoriile cu 82%, de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei. În acelaşi interval de timp, compania şi-a îmbunătăţit semnificativ trezoreria netă, de la un nivel negativ de 763 milioane lei la un plus de 489 milioane lei, conform datelor Euro Insol.

Datoriile înscrise în Masa Credală au înregistrat o scădere de 82% în intervalul 30 iunie 2012 - 31 decembrie 2014, ca urmare a respectării fidele a programului de plăţi prezentat în planul de reorganizare şi a achitării la scadenţă a tuturor obligaţiilor derivate în baza contractelor de credit.

Ieri, în piaţă existau rumori potrivit cărora Ministerul Energiei ar intenţiona să îi ceară lui Remus Borza să renunţe la administrarea Hidroelectrica. De asemenea, a apărut şi un curent de opinie conform căruia există pericolul ca "băieţii deştepţi" din energie să profite de acest moment şi să preia controlul companiei prin creditori, înlocuindu-l pe Remus Borza.

Tribunalul Bucureşti a respins, recent, ca neîntemeiate toate opoziţiile formulate de traderii de energie şi de sindicate împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica.

Au mai rămas pe rol procesele cu societăţile din grupul Alpiq, privind denunţarea contractelor directe, cererile de daune în valoare totală de 600 milioane de euro formulate de "băieţii deştepţi" şi încă două procese privind forţa majoră la care Hidroelectrica a apelat în 2012, din cauza secetei.