DUPĂ CE A IGNORAT OPINIILE INSTITUTULUI ELIE WIESEL ŞI MUZEULUI MEMORIAL AL HOLOCAUSTULUI PRIVIND OMAGIEREA LUI MANOILESCU, ISĂRESCU REACŢIONEAZĂ LA CRITICILE AMBASADEI SUA: "Emisiunile numismatice ale BNR nu doresc să rănească sentimentele nimănui"

Banca Naţională a României analizează semnalele recente referitoare la lansarea unei monede omagiale în memoria lui Mihail Manoilescu, fostul guvernator al Băncii Naţionale din perioada interbelică, şi va face demersuri pentru stabilirea unor proceduri de lucru cu instituţii reprezentative de specialitate în vederea evitării unor potenţiale situaţii regretabile în viitor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Comunicare al Băncii Centrale. Reacţia BNR survine în urma declaraţiilor de vineri ale Ambasadei SUA, care şi-a exprimat dezamăgirea cu privire la decizia Băncii Centrale să-l onoreze pe Mihail Manoilescu, fostul guvernator al Băncii Naţionale din perioada interbelică, prin lansarea unei monede omagiale. Potrivit reprezentanţilor Ambasadei SUA, Manoilescu a promovat şi a contribuit activ la ideologia fascistă şi sentimentul antisemit în România, care, în final, au condus la cea mai întunecată perioadă a ţării. "În timp ce Ambasada SUA recunoaşte dreptul României de a sărbători tradiţiile instituţiilor sale, aceste celebrări nu trebuie să includă imagini ale unor persoane care au fost condamnate de către istorie şi care, prin faptul că sunt onorate, sunt validate. Această practică contravine fundamentului instituţional democratic al României, promovării statului de drept şi protecţiei drepturilor fundamentale ale omului".

Banca Naţională a României a transmis, la finalul săptămânii trecute, că, potrivit competenţelor sale legale, realizează emisiuni numismatice, în tiraje reduse, destinate colecţionarilor, în cadrul unor programe ce includ o tematică diversă, dedicate atât personalităţilor şi evenimentelor marcante din istoria României, cât şi celor care au marcat evoluţia civilizaţiei universale. BNR susţine: "Reafirmăm că, în niciun caz şi sub nicio formă, emisiunile numismatice ale BNR nu doresc să rănească sentimentele nimănui, cu atât mai puţin să aducă atingere memoriei vreunei comunităţi sau să transmită mesaje având caracter ofensator, xenofob ori discriminator. Întreaga activitate a Băncii Naţionale a României este orientată fără excepţie în spiritul respectului faţă de valorile umanităţii, ale democraţiei şi multiculturalismului".

Reprezentanţii BNR susţin că emisiunea numismatică lansată în luna aprilie 2016 face parte dintr-un proiect, iniţiat în anul 2015, de prezentare a istoriei Băncii Naţionale a României şi a personalităţilor care au ocupat de-a lungul anilor demnitatea de guvernator al acesteia: "Demersul din acest an vizează marcarea activităţii a trei dintre guvernatorii băncii centrale la împlinirea unui număr semnificativ de ani de la naştere - 175 de ani de la naşterea lui Ion I. Câmpineanu, 140 de ani de la naşterea lui Ion Lapedatu şi 125 de ani de la naşterea lui Mihail Manoilescu, cei trei ocupând demnitatea de guvernator în perioade istorice diferite. Includerea în emisiunea numismatică a lui Mihail Manoilescu, care a deţinut demnitatea de guvernator al BNR în anul apogeului Marii Crize Economice, într-un context global şi european caracterizat de transformări profunde, a vizat exclusiv activitatea sa în fruntea băncii centrale şi cea în domeniul cercetării economice şi financiare la nivel mondial".

În urmă cu aproape două săptămâni, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" afirma că omagierea lui Mihail Manoilescu poate să contribuie la promovarea unui model antidemocratic al naţionalismului xenofob şi antisemit şi, totodată, aduce atingere memoriei victimelor fascismului din România şi Europa. Un comunicat al Institutului menţiona: "În lucrările sale, Mihail Manoilescu a dezvoltat o pledoarie în favoarea dictaturilor fasciste din Germania şi Italia, totalitarismului, partidului unic şi ideii mussoliniene a corporatismului. De asemenea, acesta a militat explicit şi sistematic împotriva parlamentarismului, pluripartidismului, votului universal şi democraţiei. Revista «Lumea Nouă» (1932-1942), pe care Mihail Manoilescu a condus-o, a reprezentat o tribună pentru propaganda fascistă şi rasistă. Susţinerea pe care Manoilescu a acordat-o Mişcării Legionare nu a constat doar în contribuţii la dezvoltarea doctrinară a acestei organizaţii fasciste, ci a inclus şi candidatura sa la alegerile parlamentare din 1937 pe listele Partidului Totul pentru Ţară. Mihail Manoilescu, ca membru în guvernul condus de Ion Gigurtu şi în calitate de publicist adept al naţionalismului integral, a fost un susţinător activ al procesului de românizare care a constat în excluderea evreilor din viaţa politică, economică şi culturală a României prin confiscări, exproprieri, disponibilizări şi restrângerea drepturilor profesionale ale acestora". În contextul recrudescenţei naţionalismului extremist în întreaga Europă, apreciem că valorile democraţiei pot fi protejate numai prin reconsiderarea critică a trecutului traumatic şi nu prin glorificarea acestuia".

La rândul sau, Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, SUA, a transmis o scrisoare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, "ca să protesteze faţă de iniţiativa Băncii Naţionale Române de a onora memoria lui Mihail Manoilescu prin emiterea unor monede din aur, argint şi cupru".

Radu Ioanid, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale a Muzeului Holocaustului din Washington, precizează într-o scrisoare că Manoilescu, fost guvernator BNR, a fost unul dintre principalii ideologişti fascişti din România, un admirator fervent al regimurilor fascist italian şi nazist, apropiat ideologic de Garda de Fier, susţinând eliminarea evreilor din viaţa economică a României.

Radu Ioanid i-a atras atenţia guvernatorului Mugur Isărescu că nu este prima dată când Banca Centrală, sub conducerea sa, "a omagiat politicieni români recunoscuţi drept fascişti şi antisemiţi", menţionând cazul fostului patriarh ortodox şi premier român Miron Cristea, căruia i-a fost dedicată o monedă din argint în 2010, potrivit hotnews.ro. "Astfel de monede comemorative emise de Banca Naţională Română sub conducerea dumneavoastră sunt în contradicţie cu valorile euro-atlantice la care România se străduieşte să adere", mai afirmă Ioanid în scrisoare, ce a fost de asemenea transmisă, în copie, şi preşedintelui Klaus Iohannis sau ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm.

Mihail Manoilescu a fost un publicist, gânditor economic şi politician român dintr-o veche familie aristocratică. Printre alte funcţii publice pe care le-a deţinut, Mihail Manoilescu a fost ministru al afacerilor străine al României în vara anului 1940, în cadrul guvernului Ion Gigurtu. Gândirea sa economică a trezit interes în America de Sud.

Excelenţa Sa, domnul Jeronimo Moscardo, Ambasadorul Braziliei la Bucureţi declara într-un interviu: "În privinţa economică, se credea că suntem condamnaţi să rămânem o ţară agrară, ca România la un moment dat. Dar a dat Dumnezeu să existe un mare român, fost ministru de externe al ţării dumneavoastră şi un economist de talie mondială: Mihail Manoilescu (1891-1950). După traducerea, în 1932, a lucrării sale geniale, destinată corporatismului integral şi pur ("Noua teorie a protecţionismului şi schimbului internaţional"), aceasta a fost până în ziua de azi inspiratoarea dezvoltării economice a Braziliei. L-am avut pe preşedintele Vargas, care a condus Brazilia timp de 15 ani, exact în perioada lui Manoilescu - marele său mentor".

Profesorul Costin Murgescu, director al Institutului de Economie Mondială, scria despre Manoilescu într-o carte de referinţă despre "mersul ideilor economice la români": "Politica de protecţie industrială practicată de România în primele decenii ale acestui secol a fost ridicată de Mihail Manoilescu la rangul unei teorii cu valabilitate şi ecou internaţional. La aproape şase decenii lucrarea lui fundamentală şi-a croit drum în întreaga lume, constituie prima străpungere românească în gândirea economică universală şi a intrat definitiv în istoria doctrinelor economice moderne, fiind citată în studii de specialitate, cursuri universitare, tratate şi enciclopedii, dar nu a văzut până în 1987 lumina tiparului în limba română, ceea ce Manoilescu însuşi, şi nu numai el, considera ca «o situaţie paradoxală»".

În 1931, Manoilescu a fost pentru câteva luni guvernator al Băncii Naţionale. Este cunoscut ca un apropiat al mişcării legionare, din 1937 finanţând publicaţia "Buna Vestire", organ al Gărzii de Fier. Devine membru al senatului legionar.

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 15 aprilie 2016, un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) cu tema Guvernatori ai Băncii Naţionale a României - Ion I. Câmpineanu, Mihail Manoilescu şi Ion I. Lapedatu.

Reversul, comun tuturor monedelor, prezintă inscripţiile în arc de cerc "GUVERNATORI AI BANCII NATIONALE A ROMANIEI" şi "I.CAMPINEANU-M.MANOILESCU-I.LAPEDATU"; portretele celor trei guvernatori ai Băncii Naţionale a României.

Seturile de trei monede sunt însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede, inclusiv broşura de prezentare este 1920,00 lei.