EFECTE ALE MAJORĂRII DOBÎNZII BĂNCII CENTRALE EUROPENE Dobînzile la valută vor suferi modificări

Dobînzile la valută vor creşte ca urmare a creşterii dobînzii practicate de Banca Centrală Europeană (BCE). Jean Claude Trichet, preşedintele BCE, a decis, săptămîna trecută, majorarea dobînzii cu 0,25 puncte procentuale.

Analistul financiar Matei Păun ne-a declarat că efectul pe piaţa noastră va fi imediat pentru creditele noi contractate în moneda europeană, precum şi pentru cele mai vechi, cu dobîndă variabilă (legată de LIBOR, EURIBOR). Domnia sa apreciază că scumpirea creditului de pe piaţa noastră va fi egală cu majorarea din Uniunea Europeană.

Analistul financiar Florian Libocor ne-a spus însă că este firesc ca o modificare a dobînzii practicate de o bancă centrală să se reflecte în economiile în care moneda, emisă de banca centrală respectivă, circulă intens. Totuşi, domnul Libocor consideră că, avînd în vedere dimensiunea redusă a mişcării BCE, dar şi de faptul că majoritatea campaniilor de marketing aferente actului de comerţ de la finele anului (cu o consistentă componentă sezonieră) a fost deja activată, impactul mişcării BCE asupra circulaţiei monedei europene în economia noastră va fi unul marginal - de semnal.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, ne-a declarat că marile corporaţii care au contractat credite cu dobîndă variabilă în euro vor plăti imediat dobînzi mai mari pentru acele împrumuturi.

Mişcarea de pe piaţa internaţională se va resimţi mai lent şi în proporţii diferite - susţine domnul Gheţea - pentru dobînzile variabile la creditele în monedă europeană acordate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi persoanelor fizice, în funcţie de politica băncii.

Domnia sa ne-a explicat că, din experienţa pe care o are, în sistemul bancar, modificările dobînzii europene se vor resimţi cel mai probabil la noi peste cel puţin două luni, pentru creditele de retail. Unele bănci comerciale care au constatat că practică dobînzi sub valoarea pieţei, ar putea profita de ocazie ca să-şi mărească dobînzile chiar cu mai mult de un sfert de punct procentual. Altele, care, din contră, practică dobînzi peste piaţă, nu îşi vor mai majora dobînzile la creditele în valută sau o vor face într-o manieră mai scăzută.

Domnul Gheţea consideră că o dobîndă a pieţei pentru creditele retail în valută se situează în jurul valorii de 10% (cu toate comisioanele incluse).

Un dealer ne-a declarat că, avînd în vedere că băncile nu pot ajusta dobînzile de la o zi la alta şi că în plus este şi sfîrşit de an, clienţii care au credite în valută cu dobîndă variabilă (prime, rate - legate de politica băncii şi nu de o dobîndă practicată pe pieţele internaţionale) nu vor resimţi mişcarea Băncii Centrale Europene pînă la începutul anului viitor.

Robert Rekkers, preşedintele "Băncii Transilvania", ne-a declarat că pentru clienţii băncii pe care o conduce, modificarea dobînzii BCE nu se va resimţi imediat, pentru că BT nu are momentan o politică de majorare a acesteia. În plus, aşa cum reaminteşte şi domnul Rekkers, Banca Transilvania se concentrează pe atragerea de resurse în monedă naţională de la populaţie, pe care să le plaseze mai apoi în credite.

Băncile care, însă, se concentrează în primul rînd pe creditarea în valută şi depind de resusele în euro atrase din străinătate vor apela la modificări de dobîndă.

• Pe termen scurt, leul se va deprecia

Specialistul în macroeconomie Florin Cîţu este de părere că, pe termen scurt, consecinţele se vor putea citi în evoluţia cursului de schimb. În următoarele săptămîni, presiunea asupra cursului de schimb va duce la o depreciere a leului, prevede domnia sa. Este posibil, spune domnul Cîţu, ca o parte dintre fondurile speculative să-şi reprofileze portofoliul.

Creşterea cu 0,25% a ratei dobînzii de intervenţie ar trebui, teoretic, să se reflecte în preţul creditelor în euro în ţară, care ar trebui să crească, aşa cum se va întîmpla în Uniunea Europeană. Florin Cîţu ne-a declarat că este puţin probabil ca băncile comerciale de la noi să majoreze dobînzile la credite, întrucît majoritatea lor se află în expansiune. "Cel mai probabil, băncile vor înghiţi această creştere a dobînzii, pentru că, în fond, valoarea este destul de mică", opinează domnul Cîţu.

Domnia sa crede că majorarea ratei dobînzii de către BCE este prima dintr-o serie, în următoarea perioadă de timp: "Va mai exista cel puţin încă o creştere". În aceste condiţii, se ridică problema efectelor pe termen lung, iar cel mai important dintre ele este revizuirea creşterii economice în UE (estimată, în prezent, la 1,6% - 2,3%), a cărei consecinţă este scăderea importurilor. De aceea, vor scădea exporturile ţării noastre, este de părere Florin Cîţu.

Ar rezulta că ceea ce cîştigăm pe de o parte, pierdem pe cealaltă: deprecierea monedei naţionale (care încurajează exporturile) este "compensată" de restrîngerea pieţei de desfacere. Aceste efecte sînt prevăzute, însă, pe termen lung şi pornesc de la premisa că va exista un ciclu de creşteri ale dobînzii de intervenţie.

O opinie similară formulează, în mod independent, Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul Grupului de Economie Aplicată (GEA) apreciind că vor exista efecte semnificative asupra ţării nostre numai pe termen mai îndelungat: "Dacă este un trend care să se menţină, cu siguranţă vom vedea efectele şi la noi".

Pe termen scurt, însă, domnia sa nu prognozează schimbări majore: "0,25% nu este un procent care să ducă la modificări de substanţă în ţara noastră".