Elevii, dezamăgiţi, din nou, de Ministerul Educaţiei

Relaţia dintre Ministerul Educaţiei şi asociaţiile de elevi şi părinţi se degradează, încet, dar sigur, în perioada acestei crize sanitare. Punctele de consens sunt tot mai puţine, divergenţele se tot înmulţesc. Consiliul Naţional al Elevilor afirmă că propunerile Ministerului Educaţiei pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică "dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate şi promovate în ultimii ani".

Ca urmare, reprezentanţii elevilor solicită, într-o scrisoare deschisă, semnată şi de alte organizaţii, reluarea dezbaterilor în grupul de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educaţiei: "Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învăţământul preuniversitar din România. De multe ori, elevii din ţara noastră declară vehement că şcoala nu le satisface cu adevărat nevoile educaţionale şi, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al şcolii româneşti: integrarea în societate şi inserţia pe piaţa muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerinţelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competenţe precum gândirea critică şi analitică sau alte abilităţi necesare vieţii cotidiene". Elevii susţin că sunt relevante rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica şi/sau înţelege ceea ce citesc, fiind încadraţi în categoria analfabeţilor funcţionali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noţiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelaţii elementare în domeniul ştiinţelor: "Vedem, aşadar, o divizare constantă şi evidentă în sistemul de învăţământ preuniversitar din România, la toate nivelurile. În urmă cu opt ani, se înfiinţa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învăţat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuşi, însă, ne aflăm în situaţia în care această primă generaţie, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să înveţe la liceu după aceleaşi planuri-cadru ca şi până acum, chiar dacă întregul parcurs educaţional al acestor elevi a fost modificat substanţial, prin introducerea de discipline, competenţe şi conţinuturi noi. În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educaţiei pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârşitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate şi promovate în ultimii ani". Documentul este semnat şi de Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Consiliul Tineretului din România, Organizaţia Salvaţi Copiii România, Fundaţia Agenţia Împreună, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, MAKOSZ - Uniunea Liceenilor Maghiari din România, Părinţii cer schimbare - grup civic, Asociaţia Şcolilor Particulare din România.

Semnatarii scrisorii afirmă că este un "moment crucial" pentru sistemul educaţional din România, în care pot fi schimbate în bine elementele de bază, precum finanţarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din şcoală.