Ella Kallai, Economist Şef Alpha Bank România: "Aderarea României la spaţiul Schengen va da un impuls exporturilor serviciilor de transport"

Din 1 ianuarie 2025, România alături de Bulgaria a aderat la spaţiul Schengen cu transportul terestru, după aderarea în martie 2024 a transportului maritim şi aerian. Este al nouălea val de extindere a spaţiului Schengen, care a început să funcţioneze din martie 1995 cu Franţa, Belgia, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania şi Portugalia. Succesiv s-au alăturat în 1997 Italia în octombrie şi Austria în decembrie, în ianuarie 2000 Grecia, iar în martie 2021 Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

Sunt aşteptări ca această aderare să aibă un impact pozitiv asupra creşterii economice în special prin reducerea costurilor şi creşterea competitivităţii transportului internaţional de mărfuri pe toate modurile de transport, care în timp vor stimula exportul serviciilor de transport, vor spori excedentul (export minus import) serviciilor de transport internaţional de mărfuri, şi astfel vor contribui la contracararea deficitului balanţei comerciale cu bunuri. Până acum exporturile au depăşit importurile de servicii de transport mărfuri, excedentul ajungând la 2,1% din PIB în 2023, cel mai mare din regiune (Fig. 1). Excedentul serviciilor de transport de mărfuri a reprezentat jumătate din excedentul comerţului internaţional cu servicii şi s-a datorat în întregime transporturilor de mărfuri în UE.

În România, întregul excedent al transportului internaţional de mărfuri provine din transportul rutier (Fig. 2). Balanţa transportului maritim de mărfuri este deficitară, iar balanţa transportului feroviar şi aerian de mărfuri este mai degrabă în echilibru. Chiar şi fără statutul de membru al spaţiului Schengen, amploarea transportului internaţional de mărfuri raportată la populaţie a crescut de-a lungul timpului de la 4,2 tone pe locuitor în 2007 la 7,4 tone pe locuitor în 2023, depăşind doar volumul transportului internaţional de mărfuri din Ungaria (6,1 tone pe locuitor, Fig. 2b). Echivalentul a 3,6 tone pe locuitor, aproape jumătate din transportul de mărfuri din 2023, s-au transportat pe cale maritimă, 2,2 tone pe locuitor s-au transportat pe cale rutieră, 0,5 tone pe locuitor pe cale feroviară şi 1,1 tone pe locuitor pe Dunăre (Fig. 2c).

Pentru România, importanţa aderării la spaţiul Schengen cu transportul rutier este majoră pentru că cea mai mare parte a transportului internaţional rutier de mărfuri (90%) se desfăşoară în cadrul UE (Fig. 3b). În ţările din centrul UE care nu au deschidere la mare, precum Cehia şi Ungaria, ponderea transportului rutier de mărfuri în cadrul UE este şi mai mare, de 95% şi respectiv 97%. În 2023, România transporta echivalentul a 2 tone pe locuitor în cadrul UE, în creştere cu un ritm mediu anual de 5,8% faţă de 2007. Volumul a fost mai redus decât în Cehia (4,4 tone/locuitor), Ungaria (2,9 tone/locuitor), Polonia (6,9 tone/locuitor) ţări membre ale spaţiului Schengen în toată perioada 2007-2023. Spre deosebire de celelalte ţări, în România volumul transportului între UE şi în afara UE (extra UE) a avut dinamica cea mai alertă. Ritmul mediu anual în perioada 2007-2023 a fost de 10,5% pentru volumul mărfurilor ce intrau în UE (încărcate în extra UE şi descărcate în UE) şi 8,2% pentru volumul mărfurilor care ieşeau din UE (încărcate în UE şi descărcate în extra UE). România a fructificat avantajul poziţiei geografice la periferia UE, a accesului la Marea Neagră, portul Constanţa fiind conectat cu ţările din nord prin intermediul Dunării.

Balanţa transportului feroviar de mărfuri a trecut de pe deficit în 2013 pe excedent în 2023 la fel ca în celelalte ţări din regiune cu excepţia Cehiei, a cărei balanţă a înregistrat deficite în creştere (Fig. 4a). Din cele 0,5 tone pe locuitor transportate pe calea ferată, 0,3 tone au intrat în ţară, 40%/60% fiind din UE/extra UE şi 0,2 tone au ieşit din ţară cu 64%/36% către UE/extra UE. Volumele sosite în ţară, atât din UE cât şi din afara UE au scăzut continuu din 2007 cu un ritm mediu anual de 4,2% şi respectiv 3,2%. Volumul mărfurilor cu destinaţia UE a fost acelaşi în 2023 precum în 2007, dar volumul mărfurilor cu destinaţia extra UE a crescut cu un ritm mediu anual de 2,2%. Pe ansamblu volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut de la 0,7 tone pe locuitor în 2007 la 0,5 tone pe locuitor în 2023. Trendul s-ar putea schimba odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a liniilor de cale ferată, concentrarea pe dezvoltarea infrastructurii de cale ferată fiind o posibilă strategie de decarbonizare a sectorului transporturilor.

Balanţa transportului maritim de mărfuri este deficitară, precum în celelalte ţări din regiune, importurile de mărfuri transportate pe mare depăşind exporturile (Fig. 5a). Volumul mărfurilor sosite în/plecate din porturile Constanţa şi Galaţi au crescut în 2023 faţă de 2007 cu un ritm anual de 1,1% şi respectiv 2,3% (Fig. 5b). În 2023, volumul mărfurilor sosite a fost echivalentul a 1,4 tone pe locuitor, iar volumul mărfurilor plecate de 2,2 tone pe locuitor. Bulgaria şi Polonia sunt ţările care au ieşire la mare cu porturile Burgas şi Varna, respectiv Gdansk, Ddynia, Police, Swinoujsce, Szczecin. În Bulgaria, atât volumul mărfurilor sosite (2,1 tone pe locuitor) cât şi volumul mărfurilor plecate (2,5 tone pe locuitor) a depăşit România. În Polonia, doar volumul mărfurile sosite (2,6 tone pe locuitor) a depăşit volumul mărfurilor sosite în porturile româneşti.

În România, balanţa transportului aerian de mărfuri a revenit pe excedent în 2022, după ce a înregistrat deficit în 2019-2021. Este cea mai echilibrată balanţă comparativ cu ţările din regiune. Bulgaria şi Ungaria au avut deficite persistente, Cehia a avut excedente persistente, iar Polonia a trecut de la deficit la excedent în 2018 (Fig. 6a). Volumul mărfurilor sosite pe calea aerului şi descărcate a fost echivalentul a 9 tone la 10 mii de locuitori, iar volumul mărfurilor încărcate echivalentul a 14 tone la 10 mii de locuitori. Volumele sunt mult mai mici decât cele din regiune. Atât mărfurile încărcate cât şi cele descărcate au crescut comparativ cu 2007 cu un ritm mediu anual de 8,7% şi respectiv 5,2% (Fig. 6b)

Aderarea României la spaţiul Schengen cu toate modurile de transport a creat oportunitatea recuperării decalajelor faţă de vechii participanţi la spaţiul Schengen şi creşterii exporturilor de servicii de transport. Transformarea oportunităţii în realitate impune investiţii pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii în spiritul tranziţiei verzi.