Emoţia conduce euro la maxim istoric

Cursul la maximul istoric: 4,2127 lei/euro. Unii intră în panică, în timp ce alţii spun că evoluţia este pe măsura puterii leului. Ba chiar guvernatorul Băncii Naţionale ne "linişteşte", întrebându-ne retoric: "Credeţi că e mult?". Unii analişti ne-au anunţat din timp că urmează o perioadă foarte volatilă. Ne aşteptăm la acest lucru şi în următoarele luni, ne spun aceştia.

Când vorbim de deprecierea leului ne gândim la creditele noastre în euro, la produsele din import, la factura de telefon etc. Mai fericiţi ar trebui să fie exportatorii; dar cum ei nu mai au comenzi, situaţia nu-i încălzeşte prea mult. Analiştii ne mai amintesc şi de deficite care cresc în situaţia aceasta pentru că trebuie să returnăm mai mulţi bani.

Analistul Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România (CFA), a precizat că evoluţia cursului de schimb din ultimele zile este bazată pe factori psihologici iar în următoarea perioadă curs­ul se va stabiliza în jurul valorii de 4 lei/euro, menţinându-se în jurul acestui nivel tot restul anului. Deprecierea leului are loc pe baza lipsei intrărilor de valută în această perioadă sau a banilor europeni în opinia analistului, cererea de euro existentă în piaţă fiind generată de importuri. Banca Naţională nu a intervenit pe piaţă deoarece doreşte să determine Guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor, a mai precizat domnia sa.

În următoarele două-trei luni impactul deprecierii leului se va resimţi în majorarea deficitului comercial şi implicit a deficitului extern, urmând ca acesta să se regleze după 5-6 luni mai consideră Dragoş Cabat.

De aceeaşi părere este şi economistul ING, Nicolaie Chidesciuc, care apreciază că deficitul comerical se va adânci puternic în perioada următoare deoarece valoarea importurilor creşte mult mai repede decât cea a exporturilor. Deprecierea leului nu poate susţine o creştere puternică a exporturilor în condiţiile în care cererea externă a scăzut, a adăugat domnia sa. "Creşterea deficitului bugetar la sfârşitul anului 2008 este, probabil, principala cauză a deprecierii monedei naţionale până la un nivel istoric", a mai precizat domnul Chidesciuc. Potrivit ultimelor estimări, deficitul bugetar a crescut până la 4,5% din PIB, chiar 5,2% după metodologia de calcul europeană, faţă de ţinta propusă de 2,3%, depăşind chiar şi cele mai pesimiste aşteptări. De asemenea, se observă o oarecare îndepărtare a Băncii Centrale de piaţă şi jucătorii au interpretat în mod negativ acest comportament, a mai precizat domnia sa. "La cât de repede încetineşte economia ţării noastre, BNR nu mai intervine pe piaţă de teamă că o creştere a dobânzilor va pune şi mai multă presiune asupra creditării", a mai spus Nicolaie Chidesciuc. În aceste condiţii,consumul a scăzut până la circa 2,1% din PIB la sfârşitul anului 2008, apreciază analistul, şi există toate premisele ca acest trend descrescător să se păstreze şi anul acesta. Economistul ING consideră că, până acum, noul Guvern a luat măsuri credibile de corectare a deficitului bugetar, însă acestea nu sunt suficiente pentru atingerea nivelului propus pentru anul 2009 de circa 1,7-2% din PIB. "Măsurile luate de Guvern ar trebui să aibă în vedere strategii pe termen mediu de reducere a deficitului bugetar şi abia în 2-3 ani putem coborî deficitul sub 3% din PIB", mai spune economistul, adăugând că această cooperare dintre Guvern şi BNR poate fi de folos în condiţiile în care Executivul va lua măsuri în concordanţă cu politicile BNR.

Măsurile luate de Guvern tind să limiteze substanţial cheltuielile publice curente, iar Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank consideră ca aceste măsuri vor trimite semnale pozitive pe piaţă, deşi ţinta de deficit bugetar pentru anul acesta este mult prea optimistă. Economistul Raiffeisen Bank a mai explicat, că în condiţiile în care activitatea economică va încetini semnificativ în perioada următoare, colectarea veniturilor la buget va scădea şi acest lucru va limita reducerea deficitului bugetar. "De asemenea, deficitul bugetar foarte mare nu-i permite Guvernului să adopte măsuri de stimulare a economiei", a mai precizat domnul Dumitru.

Kenneth Orchard, analist al agenţiei de evaluare financiară Moody"s, se aşteaptă ca deficitul de cont curent al ţării noastre să scadă în anul 2009, dar efectul pe care îl va avea deprecierea leului la acest fenomen va fi unul marginal. "Deprecierea leului va determina, probabil, un deficit bugetar mai ridicat. O monedă depreciată va reduce consumul şi va majora datoriile denominate în moneda străină, ceea ce va determina o reducere a cheltuielilor guvernamentale", susţine analistul. Kenneth Orchard ne-a declarat că deprecierea leului va determina BNR să amâne reducerea ratelor de dobândă chiar dacă economia se va contracta, probabil, în 2009. "Ratele mari de dobândă sunt necesare pentru a menţine încrederea în moneda naţională. Guvernul pare să ia măsurile potrivite, acţionând pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale, obiectiv necesar pentru a stabiliza situaţia fiscală a României", a mai precizat domnia sa.