ERSTE BANK: "Nu ne aşteptăm la un downgrade pentru România, la analiza agenţiilor din octombrie"

Ratingul suveran de credit al României cel mai probabil nu va fi retrogradat la revizuirea programată pentru luna octombrie, în ciuda eforturilor "limitate" de majorare a veniturilor bugetare, arată într-un raport analiştii Erste Group Bank. Aceştia notează că măsurile de creştere de taxe şi impozite vor aduce venituri suplimentare la buget de 0,7% din PIB în 2023.

"Agenţiile de rating au analizat deja adopţia euro de către Croaţia şi toate au livrat cel puţin un upgrade de o treaptă. Ratingurile Croaţiei de la Fitch şi S&P sunt acum cu o treaptă peste cele pentru Ungaria şi cu o treaptă sub cele pentru Polonia. În a doua jumătate a lunii iulie, Fitch este aşteptată să-şi publice evaluarea pentru Ungaria în care ar putea ridica anumite îngrijorări cu privire la problema nerezolvată a accesului la finanţare europeană şi problema deficitelor gemene în creştere, schimbând perspectiva la «negativ». În România, în ciuda unor progrese limitate pe partea fiscală, nu ne aşteptăm la un «downgrade» la statutul de nerecomandat pentru investiţii în această toamnă", arată analiştii băncii austriece.

Toate cele trei mari agenţii de rating au programate pentru luna octombrie publicarea evaluărilor pentru ratingul suveran al României. Ratingul României de la cele trei agenţii internaţionale de rating importante este la limita inferioară a nivelului "recomandat pentru investiţii", iar orice depunctare ar duce România în categoria "junk" (gunoi), ceea ce ar bloca practic finanţarea externă fără care ţara noastră nu poate funcţiona.

"Fitch este probabil să simtă o anumită presiune pentru un upgrade al perspectivei de la negativ la stabil în condiţiile în care revizuirea negativă a perspectivei s-a produs acum mai bine de doi ani de zile. Situaţia globală nu este însă una încurajatoare", potrivit analiştilor Erste.

Aceştia mai arată că şi alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est au început să ia măsuri sau au început să se gândească la măsuri pentru ajustarea deficitelor publice.

"Guvernul maghiar - care ca urmare a cheltuielilor pre-electorale masive şi a lipsei de pre-finanţare europeană şi-a majorat cheltuielile bugetare în primele 5 luni din acest an cu 35% faţă de perioada similară din 2021 - a anunţat un plan de consolidare bazat pe taxe sectoriale, creşteri de taxe pentru întreprinderile mici şi scăderea cheltuielilor cu investiţiile. România a venit de asemenea cu un pachet de consolidare fiscală, care este destul de mic - 0,1% din PIB în 2022 şi 0,7% în 2023. Ungaria şi România, cele două ţări din regiune cu cele mai mari deficite fiscale anul trecut, prezintă semne clare de probleme cu privire la deficitele gemene. Asta pune în mod evident presiune pe cursurile valutare ale ambelor ţări şi conduce la presiune pe finanţarea externă", mai arată analiştii.

Ponderea investitorilor nerezidenţi în totalul titlurilor de stat în lei emise de România - în principal ETF-uri şi alţi investitori care cumpără agregat titluri de stat la nivel global - a scăzut cu 0,9% la 15,8% între decembrie 2021 şi aprilie 2022, ieşirile nete de capital fiind în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

"Expunerea investitorilor nerezidenţi pe titluri de stat în lei emise de România este aproape de minimele istorice. Fondurile de pensii private (Pilonul II) şi-au redus de asemenea expunerea pe titluri de stat în lei la 59,9% din activele totale în luna mai 2022, sub media pe termen lung. (...) Datoria publică este aşteptată să nu înregistreze schimbări foarte mari în acest an şi să se cifreze la 48,3% din PIB faţă de 48,8% din PIB în 2021, graţie creşterii nominale puternice a PIB. Dezvoltări pozitive sunt aşteptate şi pentru următorii ani, datoria publică fiind de aşteptat să fie plafonată la 49% din PIB", potrivit analiştilor.

Aceştia adaugă că principalele implicaţii ale pachetului de schimbări fiscale sunt majorarea inflaţiei (în condiţiile în care veniturile suplimentare la buget vor finanţa inclusiv anumite măsuri sociale), accelerarea procesului de consolidare fiscală şi reducerea presiunii asupra politicii monetare, în perspectiva Erste.

În ceea ce priveşte lupta împotriva inflaţiei, aceştia precizează că toate băncile centrale din regiunea noastră şi-au intensificat majorările de rate de dobândă.

"Inflaţia ar trebui să-şi atingă vârful în trimestrul al treilea, dar acest vârf va fi influenţat de măsurile guvernamentale de control a preţurilor. Băncile centrale din regiune îşi vor încheia ciclurile de întărire a politicii monetare în a doua jumătate a acestui an, iar curbele randamentelor vor deveni şi mai inversate. (...) Ne aşteptăm ca băncile centrale din Polonia şi Serbia să-şi încheie din toamnă majorările de dobândă, ratele-cheie urmând să crească la 7,5% în Polonia şi 3% în Serbia. Rata-cheie din România este aşteptată să atingă un vârf în trimestrul al patrulea din 2022 la 6,5%", afirmă specialiştii Erste.