Erste Group: "Efectele post-criză sunt în continuare o povară"

• ECE are de câştigat de pe urma comenzilor deja existente

• Obligaţiunile de stat sunt epicentrul riscurilor viitoare de declin

"Diferenţele economice dintre SUA şi zona euro au devenit tot mai evidente de la începutul crizei financiare şi economice," a declarat Gudrun Egger, Departamentul de Cercetare Fixed Income al Erste Group, într-o analiză a grupului.

Dacă ţările orientate spre export, cum ar fi Germania, au avut mai mult de suferit de pe urma crizei decât marele consumator la nivel internaţional, SUA, în regiunea ECE, ţările cu o creştere mare a consumului şi deficite semnificative de cont curent au fost afectate cel mai grav. "Mai mult, nu putem pune laolaltă toate ţările euro; trebuie să facem o diferenţiere foarte clară între economii," a precizat Egger. Cu ajutorul programelor de stimulente economice, declinul economic a fost încetinit pentru o scurtă perioadă de timp, însă această situaţie a dus în multe ţări la preluarea de către guverne a responsabilităţii pentru cerere, dar şi pentru o parte a datoriei. "Creşterea accentuată a datoriei de stat este acum epicentrul viitoarelor riscuri de declin ale economiei," conform lui Gudrun Egger. "Prin urmare, posibilitatea de ajustare a măsurilor de stimulare economică ulterioare este limitată, în timp ce eforturile de consolidare vor atenua probabil creşterea viitoare," a exp-licat în continuare analistul.

• Ratele dobânzilor vor înregistra creşteri abia la sfârşitul anului 2010

Dacă riscurile de declin vor deveni o realitate tot mai evidentă pentru economie iar măsurile de consolidare vor fi tot mai greu de aplicat, se va înregistra un impact asupra aşteptărilor legate de rata dobânzii şi asupra posibilelor măsuri de politică monetară suplimentare. "Din perspectiva actuală, ne aşteptăm ca banca centrală a SUA să înceapă să majoreze rata dobânzii încă de la sfârşitul anului 2010," a declarat Rainer Singer, Departamentul de Cercetare Fixed Income al Erste Group. În cazul BCE, se preconizează o primă majorare a ratei dobânzii în al doilea trimestru al anului 2011. "Economia din SUA îşi va reveni mai rapid. Mai mult, nivelul dobânzilor cheie de aici este chiar mai redus decât cel din zona euro," a declarat Rainer Singer, explicând motivele precedentelor majorări ale dobânzii aplicate de Banca Federală de Rezerve în SUA.

• Datoria de stat va fi o problemă în anii următori

Creşterile dramatice ale randamentelor din ţările sud europene pot fi explicate prin prisma îndoielilor legate de capacitatea de administrare a propriilor datorii, deşi speculaţiile au exacerbat evoluţia înregistrată. În multe ţări, cauzele principale ale deficitelor acute au apărut înainte de criză. Într-o astfel de situaţie, analiza fundamentală a indicatorilor datoriei în funcţie de fiecare ţară în parte a devenit mult mai importantă pentru evaluarea in-dividuală a calităţii datoriei de stat.

Pornind de la o analiză detaliată a structurii veniturilor şi cheltuielilor publice, experţii Erste Group încearcă să evalueze probabilitatea şi eficacitatea diverselor măsuri de consolidare. În ceea ce priveşte dinamica datoriei, ar trebui să menţionăm că în unele cazuri se vor impune eforturi de consolidare pe termen mediu, concomitent cu nevoia de stimulare a creşterii economice.

"Pentru unele ţări va fi foarte greu să facă faţă ambelor aspecte," a declarat Rainer Singer, Departamentul Erste de Cercetare Fixed Income.

Încurajarea inflaţiei ar fi o cale de a scăpa de datorie, însă este "greu de pus în practică şi presupune efecte secundare, cum ar fi creşterea costurilor de finanţare. Prin urmare, nu o considerăm a fi o opţiune fezabilă pentru a rezolva problema datoriei," a adăugat analistul Erste.

Este evident că nicio ţară nu va reuşi să evite consolidarea bugetară, însă diferenţa se va regăsi în magnitudinea economisirilor. În mod clar, Grecia are cel mai mare avans în acest sens. Situaţia din Spania şi Portugalia este oarecum asemănătoare cu cea din Grecia, însă aceste ţări trebuie analizate separat. "Reacţia pieţei cu privire la aceste ţări a fost clar exagerată, dar de înţeles," a declarat Singer. Încă nu se poate spune dacă şi cât de repede vor reuşi aceste ţări să revină la o evoluţie durabilă.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, SUA şi Franţa se află în focus. Chiar dacă, datorită unei creşteri economice mai mari, par să existe şanse ca datoria lor să revină la niveluri sustenabile, va fi nevoie cu siguranţă de consolidare. Acest proces ar trebui demarat cat mai curând posibil, înainte ca pieţele să exercite o presiune mai mare.

Germania, pe de altă parte, va fi la înălţimea reputaţiei de ţară cu cele mai solide finanţe publice. În ţările ECE, datoria publică (cu excepţia Ungariei) este relativ scăzută, iar în majoritatea ţărilor s-au luat deja măsuri de scădere a deficitului. Un grad redus de îndatorare şi perspectivele de creştere economică sunt factori care susţin evaluarea conform căreia dinamica datoriei va fi confirmată în curând în ECE.

• Evoluţie ascendentă a obligaţiunilor de stat

Solvabilitatea a început să se deterioreze în unele ţări. Prin urmare, ne putem aştepta la menţinerea cererii de obligaţiuni de bună calitate din partea investitorilor, chiar dacă randamentele obligaţiunilor de referinţă foarte lichide (de exemplu SUA, Germania) au ajuns deja la un nivel extrem de scăzut. De îndată ce se va reduce gradul de incertitudine de pe pieţele financiare, curbele randamentelor ar trebui să îşi reia evoluţia ascendentă. Experţii Erste Bank îşi exprimă preferinţa pentru obligaţiunile de stat germane versus cele ale trezoreriei americane. În regiunea ECE, obligaţiunile maghiare şi poloneze par să fie cele mai atrăgătoare, dată fiind rata risc-profit atractivă.

Contextul actual caracterizat de o dobândă scăzută şi de date fundamentale îmbunătăţite ale companiilor nu indică nicio tendinţă de majorare a marjelor. "Factorii decisivi care vor determina evoluţia pieţelor de credit vor fi atât ritmul revenirii economice, cât şi strategia monetară de exit," a declarat Elena Statelov, Analist Credite în cadrul Erste Group. "Investitorii ar trebui să se axeze pe sectoarele defensive şi pe companiile cu indicatori de credit solizi", a adăugat Statelov. Prin urmare, analiza de credit fundamentală va deveni şi mai importantă.