ERSTE: Speranţa de viaţă la naştere din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape un an în 2020

Speranţa de viaţă la naştere în ţările din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu aproape 1 an în 2020, arată un studiu realizat de banca austriacă Erste. Potrivit cercetării, speranţa de viaţă în cele şapte ţări din regiunea analizată a scăzut mai mult la bărbaţi decât la femei, România înregistrând a doua cea mai mare scădere, după Polonia. De notat şi un studiu publicat recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) care arată că ţara noastră se află în grupul ţărilor cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă din UE. În 2019, în România speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puţin compativ cu nivelul mediu al speranţei de viaţă din cele 27 de ţări ale UE.

"Speranţa de viaţă la naştere a scăzut în aproape toate ţările membre ale UE anul trecut, excepţie făcând patru ţări care fie au marcat o creştere uşoară (Danemarca şi Finlanda), fie au înregistrat o stagnare (Cipru şi Letonia). Regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE) nu a făcut excepţie de la tendinţa generală în condiţiile în care speranţa de viaţă a scăzut în toate cele şapte statele membre din regiune. În medie, speranţa de viaţă în cele şapte ţări a scăzut cu aproape un an întreg, scăderea fiind puţin mai pronunţată pentru bărbaţi decât pentru femei (-1 an vs. -0,9 ani). Polonia a înregistrat cea mai mare scădere în regiune (-1,5 ani pentru bărbaţi), în timp ce speranţa de viaţă a femeilor a cunoscut cea mai redusă înrăutăţire în Ungaria (-0,6 ani)", arată analiştii Katarina Muchova şi Malgorzata Krzywicka de la Erste.

Evoluţia negativă din 2020 vine după decenii de creştere a speranţei de viaţă. Potrivit studiului Erste, în perioada 2011-2019 speranţa de viaţă pentru cele 7 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est a crescut cu 1,4 ani.

"(Evoluţia) reflectă apariţia pandemiei de Covid-19, care a afectat în mod vizibil mortalitatea", spun cercetătorii. Aceştia indică totuşi că este de aşteptat ca valorile speranţei de viaţă să revină la nivelul din 2019 având în vedere natura mai degrabă extraordinară decât structurală a condiţiilor de mortalitate observate anul trecut.

Trebuie menţionat totuşi că o formă agresivă a bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 are efecte pe termen lung asupra bolnavilor, după cum arată studiile apărute în ultimele luni. Pe lângă problemele pulmonare pe termen lung pe care le poate crea Covid-19 (cicatrizare pulmonară), studiile indică şi posibile urmări pe termen lung în privinţa sănătăţii mintale sau dezvoltării de simptome neurologice. De notat că România nu are deloc o cultură a tratării afecţiunilor psihologice.

Potrivit studiului recent al INS, realizat cu ocazia zilei mondiale a sănătăţii, valori mici ale speranţei de viaţă se înregistrează în Letonia, Lituania şi Bulgaria. Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4) şi Cipru (82,9). În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,6 ani pentru femei, în timp ce speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani în 2019 (faţă de 61,9 ani în 2009) şi de 59,9 ani pentru bărbaţi (faţă de 59,6 ani în 2009). Pentru comparaţie, un bărbat suedez spera la 73 de ani de viaţă sănătoasă în 2019, iar o femeie 73,3 ani, Suedia conducând clasamentul european de specialitate.