Eurodeputaţii cer din nou confiscarea activelor ruseşti îngheţate

Eurodeputaţii au cerut din nou miercuri seară, într-o dezbatere în plenul PE reunit la Strasbourg, confiscarea activelor ruseşti îngheţate pentru a face Rusia să plătească pentru invadarea Ucrainei şi a ajuta Kievul să facă faţă agresiunii ruse, iar Comisia Europeană s-a declarat deschisă discutării oricăror opţiuni solide legale şi financiare pentru a continua presiunea asupra Moscovei, potrivit Agerpres.

''Activele suverane imobilizate în UE valorează 210 miliarde de euro şi reprezintă cea mai mare acumulare de astfel de bunuri imobilizate din lume. Aceasta este cea mai relevantă şi mai fezabilă parte din activele ruse sub sancţiunile noastre pentru scopul dezbaterii de astăzi. În mai 2024, statele membre UE au convenit să pună deoparte profiturile extraordinare generate de activele ruse imobilizate şi să le utilizeze apoi în beneficiul Ucrainei. Activele şi rezervele Băncii Centrale a Rusiei ar trebui să rămână imobilizate până când Rusia plăteşte pentru distrugerile pe care le-a provocat Ucrainei. Poziţia a fost reafirmată în mod repetat de ţările G7 şi de UE'', a declarat reprezentantul Comisiei Europene la această dezbatere, Christophe Hansen, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

El a explicat care este mecanismul prin care depozitarele centrale de titluri obţin venituri din dobânzile rezultate în urma gestionării acestor active ruseşti îngheţate. ''Aceste profituri extraordinare şi neaşteptate pot ajunge la 3 miliarde de euro anual după plata taxelor (...). Aceste venituri din dobânzi şi profituri nu reprezintă active suverane şi nu trebuie puse la dispoziţia Băncii Centrale a Rusiei chiar după ce imobilizarea lor se încheie'', a spus Hansen în plenul PE.

Decizia de a realoca dobânzile şi profiturile din aceste active a fost luată în cadrul unui mecanism adoptat în 2024, care a permis ''acţiunile necesare de implementare pentru a îndeplini angajamentele luate de Consiliul European şi de liderii G7 de furniza Ucraina credite în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, care vor fi plătite din fluxuri viitoare de venituri extraordinare din activele imobilizate ruseşti'', a mai spus el, explicând că ''aceşti bani vor fi folosiţi pentru a susţine nevoile bugetare, militare şi de reconstrucţie urgente ale Ucrainei''.

Comisarul european a mai afirmat că executivul UE a mai deblocat în ianuarie 2025 prima tranşă de 3 miliarde de euro din creditul său de macroasistenţă financiară pentru Ucraina, care va fi plătit din profiturile generate de activele imobilizate în UE ale Băncii Centrale a Rusiei. ''Alte plăţi vor fi făcute în acest an, care vor aduce sprijinul total la circa 18 miliarde de euro''.

''Au existat apeluri în trecut să trecem la confiscarea acestor active imobilizate. Acest lucru este discutat cu statele membre şi cu partenerii noştri internaţionali în prezent. Comisia rămâne deschisă discutării oricăror opţiuni solide legale şi financiare pentru a continua să facă presiuni asupra Rusiei pentru a opri războiul său de agresiune'', a mai dat asigurări Hansen.

Eurodeputatul român Dan Barna, din grupul Renew, a fost unul dintre numeroşii participanţi la dezbatere care a pledat pentru utilizarea acestor active.

''Utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Europa pentru finanţarea şi sprijinul Ucrainei este o consecinţă firească şi o chestiune de justiţie, dreptate şi necesitate strategică. Pentru cine mai are încă vreo dilemă, nu vorbim de confiscare pe criterii de rasă, aşa cum ne-a spus extrema dreaptă că au făcut naziştii. Victimele nazismului nu au fost agresorii nimănui. Vorbim de răspundere. Aşa cum fiecare dintre noi răspundem pentru ceea ce facem, aşa şi Putin trebuie să răspundă pentru, să nu uităm, invazie şi război, pentru că acesta este adevărul'', a declarat Barna în PE în dezbaterea de miercuri seară.

''Folosirea activelor ruseşti va transmite şi un mesaj clar: agresiunea nu poate rămâne nepedepsită în Europa. Acesta este un continent al egalităţii şi statului de drept, iar din punct de vedere strategic o Ucraină victorioasă în acest război şi apoi o ţară suverană stabilă şi reconstruită sunt esenţiale pentru securitatea Europei. Refuzul sau ezitarea de a folosi aceste active sunt echivalente cu renunţarea la principiile fundamentale ale Uniunii din care facem parte'', a mai spus eurodeputatul USR.

Au existat însă şi opinii radical diferite la această dezbatere, din grupurile extremiste şi al neafiliaţilor.

Alvise Perez, eurodeputat spaniol din grupul neafiliaţilor, a spus că această dezbatere este ''un circ''.

''Ce chef am eu să mor pentru Ucraina şi să le dau mai multe puteri birocraţilor de la Comisia Europeană, care n-au fost aleşi de nimeni în mod direct, dar care hotărăsc pentru vieţile tuturor. Pentru că, dacă lipseşte ceva în Uniunea Europeană, cu industria în cădere liberă, lipseşte mai multă centralizare, mai mult control. Iar acum ni se cere să ne şi înarmăm. Pentru că să ştiţi că nu le pasă, de fapt, de sângele ucrainenilor, ci să se îmbogăţească şi mai mult întreprinderile'', a spus Perez.

El a afirmat că i se pare paradoxal ca şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să ceară să fie confiscaţi banii Rusiei, despre care a spus că are arme învechite, ''ca să ne apărăm de o Rusie care are de patru ori mai puţini bani decât Europa''.

Perez a apreciat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este ''un tiran care n-a putut să cucerească mai mult de 20% din Ucraina''.

''Să terminăm cu circul acesta belicos care este Uniunea Europeană. Dacă e ceva mai periculos decât acest război e să lăsăm Uniunea Europeană în mâinile acestor birocraţi, tirani şi asasini'', a mai spus eurodeputatul spaniol.

În ceea ce-l priveşte, eurodeputatul român Eugen Tomac a pledat pentru ca executivul UE să folosească instrumentul blocării activelor ruse pentru a recupera tezaurul României de la Moscova.

''Rusia niciodată nu a respectat regulile, cum nu le respectă în prezent, aşa cum nu le-a respectat şi acum un secol, când a confiscat întregul tezaur al României. Mă adresez, domnule comisar, către Comisie, pentru că în urmă cu un an de zile am votat aici, în Parlamentului European, o rezoluţie privind confiscarea în mod ilegal a întregului tezaur al Băncii Naţionale a României de către Rusia. Comisia are obligaţia să utilizeze inclusiv acest instrument prin care sunt blocate activele Federaţiei Ruse în Europa, pentru a putea recupera ceea ce ne aparţine'', a spus la dezbatere eurodeputatul din grupul Renew.

El a adăugat că ''tezaurul Băncii Naţionale a României a fost în mod ilegal reţinut în Rusia şi că, în opinia lui, este extrem de important să ne putem recupera bunurile'' şi că speră că Comisia ''va înţelege mesajul politic pe care l-am transmis anul trecut, aici, cu o largă majoritate, în Parlamentul European, când am cerut să fie restituit tezaurul Băncii Naţionale al României''.