Euromonitor International: Vulnerabilităţi în economia globalizată, pe fondul tensiunilor geopolitice

Globalizarea - fluxul de bunuri, servicii, oameni şi capital peste graniţe - a stimulat creşterea globală şi a facilitat ascensiunea a numeroase pieţe emergente în ultimele decenii, conform unei analize Euromonitor International, care însă atrage atenţia că, în urma crizei financiare din 2007-2008, economia globalizată a fost afectată de tensiuni geopolitice majore, precum şi de o extindere a conflictelor comerciale şi a protecţionismului, ca urmare a schimbării echilibrului de putere economic mondial.

Pandemia de Covid-19 şi invazia Ucrainei de către Rusia au marcat în cele din urmă un punct de cotitură pentru economia globală, deoarece aceste evenimente au scos la iveală vulnerabilităţile economice, dar au şi exacerbat tensiunile geopolitice existente. Acest lucru a declanşat o reorganizare a comerţului şi investiţiilor globale, concentrată mai degrabă pe securitate şi rezistenţă, decât pe eficienţă. Pe fondul acestei resetări a globalizării, strategiile de afaceri trebuie să ia în considerare noile realităţi economice şi geopolitice pentru a atenua riscurile în creştere şi a profita de oportunităţile emergente, conform sursei citate.

• Rivalităţile geopolitice amplifică riscul fragmentării economice globale

Accelerarea rapidă a globalizării, alimentată de politicile economice liberale după încheierea Războiului Rece din 1991, a dus la schimbări fundamentale în economia globală, în special odată cu ascensiunea economiilor emergente, mai ales a Chinei.

Datorită creşterii multipolarităţii economice, economiile industriale avansate (G7) şi-au redus ponderea în PIB-ul global de la 66% în 1992 la 44% în 2022. În acelaşi timp, grupul marilor economii emergente (BRICS) a crescut de la 7% la 26%, conform Euromonitor International.

Această schimbare în balanţa puterii economice globale a pus presiune pe instituţiile economice globale conduse de G7, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului, care au susţinut globalizarea.

Pe lângă tensiunile geopolitice în creştere dintre SUA şi China, a existat şi o competiţie strategică mai largă în jurul ordinii economice globale, evidenţiată de influenţa crescândă a instituţiilor alternative din ţările BRICS şi de decizia lor de a adăuga noi membri în 2024, notează sursa amintită.

În plus, pandemia şi invazia Ucrainei de către Rusia au scos la iveală vulnerabilităţi în economia globalizată. Războiul din Ucraina nu numai că a dus la o decuplare economică fără precedent între G7 şi Rusia, dar a exacerbat şi mai mult tensiunile existente între SUA şi China, crescând astfel în mod semnificativ riscul la adresa lanţurilor globale de aprovizionare şi al reţelelor de producţie.

Ca urmare a acestor tensiuni geopolitice în creştere, ţările şi companiile îşi intensifică eforturile pentru reducerea dependenţelor economice şi a riscului privind lanţurile de aprovizionare. Această resetare a globalizării, care se concentrează mai degrabă pe securitate şi rezilienţă decât pe eficienţă, vine cu riscuri semnificative ale unei economii globale fragmentate, potrivit Euromonitor International. Mai mult, semnalează o trecere de la politicile economice liberale la creşterea intervenţiei guvernamentale, care ar putea slăbi creşterea globală.

• Fluxurile comerciale globale se regrupează

Odată cu amplificarea rivalităţilor geopolitice care creează necesitatea creşterii rezilienţei lanţului de aprovizionare, se aşteaptă ca atât comerţul, cât şi investiţiile globale să sufere schimbări accelerate bazate pe noile realităţi. Dinamica în evoluţie în comerţul exterior al SUA evidenţiază transformarea peisajului comerţului global. În perioada 2018-2022, ponderea importurilor SUA din China a scăzut de la 21% la 16%, conform Euromonitor International.

Creşterea diversificării în afara Chinei, prin apropiere de Canada şi Mexic, a determinat Mexicul să depăşească China, devenind principalul partener de import al SUA în 2023, notează Euromonitor International.

Regiunea Asia-Pacific, excluzând China, a cunoscut, de asemenea, schimbări notabile în comerţ şi investiţii, pe măsură ce lanţurile globale de aprovizionare se diversifică departe de acestea din urmă, reflectate în special în importurile SUA din Vietnam, care au crescut cu 161% în perioada 2018-2022.

Regruparea fluxurilor comerciale globale indică o regionalizare tot mai mare în jurul principalelor zone de liber schimb, inclusiv Acordul SUA-Mexic-Canada, care a intrat în vigoare în 2020 şi Acordul de parteneriat economic regional, care a intrat în vigoare în 2022 şi acoperă mari părţi din Asia Pacific şi Australasia.

• Oportunităţi de relocare a producţiei

Companiile globale care caută diversificare se confruntă cu o întrebare critică: unde să meargă, în continuare? Indicele Future Manufacturing Hubs măsurat de Euromonitor International, care evaluează forţa de muncă, competitivitatea şi deschiderea, ajută la identificarea principalelor destinaţii de producţie şi a posibililor câştigători în resetarea globalizării de astăzi.

Forţa de muncă este crucială pentru companii atunci când iau în considerare decizii de investiţii, în special pe fondul îmbătrânirii rapide a populaţiei la nivel global. O forţă de muncă abundentă, calificată şi tânără ajută la satisfacerea cererii companiilor de lucrători cu competenţe, susţinând în acelaşi timp piaţa de consum intern, potrivit Euromonitor International.

Totodată, costurile de producţie sunt un factor major pentru deciziile de investiţii. Pieţele competitive în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, calitatea infrastructurii şi creşterea productivităţii vor continua să se descurce bine în cursa pentru investiţii străine, notează sursa citată.

Deschiderea pieţei, inclusiv nivelul de integrare a comerţului global şi libertatea de a face afaceri şi comerţ, este, de asemenea, importantă atunci când se iau decizii de investiţii şi relocare a producţiei, iar ţările cu politici economice şi comerciale favorabile afacerilor sunt destinaţii preferate pentru investitori/exportatori.

• Ţările din Asia-Pacific sunt bine poziţionate ca noi centre de producţie şi export

În context prezentat anterior, numeroase ţări din Asia-Pacific, în special Vietnam, India şi Indonezia, sunt deosebit de bine poziţionate ca să devină noi noduri de producţie şi export, pe măsură ce se globalizarea se resetează.

În timp ce comerţul şi investiţiile internaţionale s-au lovit de restricţii şi o descurajare tot mai mari în ultimii ani, deglobalizarea totală rămâne puţin probabilă. Acest lucru se datorează faptului că firmele continuă să caute creştere, câştig de eficienţă şi acces la aprovizionare prin reţelele globale de producţie şi pieţele din străinătate, inclusiv prin realocarea comerţului şi investiţiilor, conchide Euromonitor International.