EUROPA ŞI SUA, AFECTATE SEVER DE ÎNCHIDEREA FABRICILOR AUTO Bloomberg: Industria grea, în cea mai gravă criză de după Război

Impactul economic al pandemiei de coronavirus se mută de la industriile bazate pe servicii, precum cea hotelieră şi cea a restaurantelor, către sectorul de fabricaţie de pe ambele părţi ale Atlanticului, ceea ce duce la o întrerupere sincronizată a industriei grele despre care istoricii şi experţii spun că nu este diferită de cea observată în anii 1940, conform unei analize Bloomberg.

Studiul aminteşte că producătorii auto din SUA şi Europa au oprit fabricile ca să răspundă crizei actuale, după măsuri similare luate în China, ţara în care a izbucnit epidemia.

În contextul dat, în SUA spre exemplu, principalii producători auto americani - General Motors Co. (GM) şi Ford Motor Co. - au anunţat că sunt în discuţii cu oficialii de la Washington privind modul în care ar putea sprijini producţia de echipamente medicale, precum ventilatoarele, care ar putea fi necesare pentru combaterea pandemiei de coronavirus. O astfel de mişcare către re-utilare şi schimbarea semnificativă a producţiei ar semăna cu transformarea industrială din anii 1940, când fabricile au trecut de la producţia de bunuri de consum, precum maşinile, la cea de tancuri şi arme, într-un efort impus de război, pe ambele părţi ale Atlanticului.

Experţii nu îşi amintesc un blocaj similar, o oprire sincronizată şi de o asemenea amploare a producţiei în indus­tria auto globală. Închiderile din domeniu anunţate în Europa şi SUA au urmat măsurilor similare luate de alte ţări mari producătoare precum China, Japonia şi Coreea de Sud, tot din cauza pandemiei.

Kristin Dziczek, şefă de department la Centrul pentru Cercetări Auto din Ann Arbor, Michigan, spune conform Bloomberg: "Nu ştiu să fi existat ceva similar în istoria recentă. Al Doilea Război Mondial ar putea fi cea mai bună analogie. Fiecare producător auto afectat? Fiecare regiune din lume? Nu cred că s-a mai întâmplat aşa ceva vreodată".

Dziczek estimează că o săptămână pierdută de vânzări auto în SUA este echivalentă cu pierderea a 94.400 de locuri de muncă, cu 7,3 miliarde de dolari - pierderi în veniturile personale şi cu 2 miliarde de dolari din veniturile fiscale.

Şi Timothy Guinnane, istoric economic la Universitatea Yale, susţine că cea mai bună paralelă a situaţiei curente ar putea fi cu ceea ce a suferit omenirea după încheierea Războiului din 1945, în special Germania postbelică, ""când întreaga ţară s-a oprit pentru câteva luni".

De precizat că analiştii JPMorgan Chase & Co. estimează că nu există vreun dubiu în privinţa faptului că cea mai lungă perioadă de expansiune a economiei mondiale, înregistrată în ultimii ani, se va încheia trimestrul acesta.

Analiştii susţin că paguba creată industriei auto va depinde de perioada în care companiile de profil vor fi nevoite să ţină fabricile închise. Totuşi, în opinia lui Kristin Dziczek, industria auto este, acum, într-o formă mai bună decât în 2008, când a izbucnit criza financiară globală, care a generat disponibilizări în masă şi închiderea permanentă a multor uzine.

Trebuie precizat că închiderea fabricilor auto vine după un an (2019) în care industria de profil a avut de suferit de pe urma războiului comercial de la nivel mondial.

• BCE ia noi măsuri

Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat un nou program de achiziţii de obligaţiuni de urgenţă, de 750 de miliarde de euro, ceea ce duce valoarea totală a măsurii prevăzute pentru acest an la 1.100 de miliarde de euro. BCE urmăreşte astfel să stopeze declinul provocat pe pieţele financiare de temerile legate de consecinţele pandemiei de coronavirus.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat după o şedinţă de urgenţă a instituţiei: ""Timpurile extraordinare necesită acţiuni extraordinare. Nu există limite pentru angajamentul nos­tru faţă de euro. Suntem hotărâţi să utilizăm tot potenţialul instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru".

Achiziţiile de obligaţiuni vor continua până se va încheia ""faza de criză" a pandemiei, iar în categoria activelor eligibile vor fi incluse pentru prima oară titluri comerciale non-financiare, potrivit anunţului BCE.

Instituţia a mai anunţat că este pregătită să crească mărimea şi durata achiziţiilor de active, dacă va fi necesar, şi că va evalua orice constrângeri care împiedică aceste achiziţii. BCE a menţinut şi dobânda cheie la -0,5%.

• Surse: Germania vrea să modifice legislaţia ca să poată creşte împrumuturile guvernamentale

Guvernul german, condus de cancelarul Angela Merkel, intenţionează să modifice Legea fundamentală săptămâna viitoare, ca să poată creştere împrumuturile statului, în contextul crizei actuale, potrivit unor surse citate de Reuters.

În 2009, ca să frâneze acumularea de noi datorii, Germania a introdus în Constituţie un amendament cunoscut sub numele de ""frâna datoriei", în baza căruia Guvernul federal poate contracta datorii noi doar până la echivalentul a 0,35% din PIB. Berlinul poate depăşi acest prag doar dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în "situaţii de urgenţă excepţională", care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării. Sursele spun că Executivul german s-ar putea reuni luni ca să dea un decret cu privire la majorarea împrumuturilor şi ar putea cere o sesiune specială a Parlamentului pentru aprobarea acestei cereri.

• Turcia sprijină economia cu 15,4 miliarde de dolari

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat un set de măsuri în valoare de 100 de miliarde de lire (15,4 miliarde de dolari) pentru susţinerea economiei ţării.

Printre măsurile luate de oficialii de la Ankara se numără reducerea impozitelor pentru companii, ajutoare financiare pentru gospodăriile cu venituri reduse, pensionari şi persoanele în vârstă. De asemenea, TVA pentru trans­porturile aeriene a fost redus de la 18% la 1% pe o perioadă de trei luni, măsură care are ca scop sprijinul companiei Turkish Airlines, afectată de anularea zborurilor.

• Elveţia, Franţa şi Olanda raţionalizează unele medicamente

Guvernul elveţian a decis să raţionalizeze unele dintre cele mai populare medicamente analgezice şi antipiretice, ca să evite achiziţiile determinate de panică.

Conform acestei măsuri, fiecare persoană va putea să cumpere doar un singur pachet de medicamente pe zi, incluzând paracetamol şi ibuprofen. Restricţia, care nu are la bază o criză de medicamente, va fi aplicată pe o perioadă de şase luni.

Şi Franţa a anunţat că vânzarea de paracetamol, recomandat pentru combaterea simptomelor cauzate de coronavirus, va fi restricţionată în farmacii şi suspendată pe internet. Vânzarea se va limita la o cutie pentru o persoană fără simptome şi la două cutii în caz de febră sau de dureri, conform autorităţilor din domeniu.

De asemenea, farmaciile şi supermarketurile din Olanda au început să limiteze vânzările de paracetamol din cauză că numeroase persoane şi-au făcut stocuri de medicamente din cauza temerilor legate de pandemia de coronavirus.

• Apel UE la operatorii de internet pentru facilitarea muncii la distanţă

Comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton, a făcut un apel la operatorii şi utilizatorii de internet pentru o acţiune comună menită să reducă presiunea asupra mediului online, cu scopul facilitării muncii de acasă şi a educaţiei la distanţă.

"Platforme de streaming, operatori de telecomunicaţii şi utilizatori - avem cu toţii o responsabilitate comună să luăm măsuri ca să asigurăm buna func­ţionare a internetului în timpul luptei împotriva răspândirii virusului", a afirmat Breton, cerându-le platformelor de streaming să coopereze cu furnizorii de telecomunicaţii pentru a adapta debitul difuzării de video în streaming.

"Operatorii de telecomunicaţii care furnizează servicii de acces la internet sunt invitaţi să ia măsuri pentru a preveni şi a atenua efectele unei conges­tionări iminente a reţelelor, utilizând posibilităţile oferite de reglementările europene privind accesul deschis la internet", a mai spus oficialul european, adăugând că şi uilizatorii sunt încurajaţi să folosească responsabil activităţile de petrecere a timpului liber.

Thierry Breton recomandă utilizarea unor parametri care reduc consumul de date, în special utilizarea de WiFi, şi alegerea unei rezoluţii mai slabe pentru vizionarea conţinutului video.

• Franţa pregăteşte noi planuri de susţinere, inclusiv posibile naţionalizări

Ministrul de Finanţe de la Paris, Bruno Le Maire, îi va prezenta în curând preşedintelui Emmanuel Macron planuri şi opţiuni pentru susţinerea celor mai mari companii din ţară.

""Avem câteva opţiuni valabile pentru toate companiile industriale importante care s-ar putea confrunta cu ameninţări majore pe piaţă, ne-am putea majora participaţiile deţinute la ele sau ar putea fi naţionalizări. Avem la dis­poziţie toate aceste opţiuni, le analizăm pe toate şi le voi prezenta rapid preşedintelui", a declarat Le Maire, citat de postul de radio France Inter.

• Australia injectează 56 miliarde dolari în economie

Australia va injecta în economie aproximativ 100 de miliarde de dolari australieni (56 miliarde de dolari americani) ca să atenueze efectele pandemiei de coronavirus.

În plus, premierul Scott Morrison a anunţat ieri, potrivit Reuters, că Aus­tralia îşi va închide de astăzi frontierele pentru toţi vizitatorii, exceptând cetăţenii şi rezidenţii săi permanenţi, precum şi membrii de familie apropiaţi ai acestora.

De menţionat că Banca Australiei a redus rata dobânzii la un nivel minim record (0,25%) şi a anunţat pentru prima dată un program de relaxare cantitativă, în timp ce Executivul pune la dispoziţia IMM-urilor împrumuturi de 15 miliarde de dolari australieni. Banca centrală a pregătit pentru bănci un pachet de creditare în valoare de 90 de miliarde de dolari australieni. Suma de 15 miliarde de dolari australieni anunţată de Guvern pentru spijinirea IMM-urilor se adaugă fondurilor de 17,6 miliarde de dolari australieni anunţate luna aceasta pentru stimularea economiei.

• Ungaria efectuează controale cu armata în societăţile strategice

Armata din Ungaria a trimis ieri echipe de control la 140 de companii strategice din ţară, conform ministrului Apărării de la Budapesta, Tibor Benko, care conduce grupul de acţiune guvernamental responsabil cu securitatea companiilor strategice. Aces­ta a declarat că în Ungaria sunt câteva sute de companii cu o infrastructură care poate implica necesitatea prezenţei militare într-o situaţie de urgenţă, iar obiectivul acestei măsuri este de a asigura funcţionarea în condiţii de securitate a companiilor-cheie din domeniile telecomunicaţiilor, transporturilor şi sănătăţii.

Din echipele de control militare vor face parte şi ofiţeri de poliţie, precum şi personal specializat în gestionarea dezastrelor. Misiunea echipelor constă în monitorizarea şi coordonarea operaţiunilor companiilor, precum şi asigurarea securitatăţii fizice, conform ministrului.

Un purtător de cuvânt al guvernului a refuzat să precizeze despre ce companii este vorba, conform Reuters.

• Întreruperi în aprovizionarea cu alimente în unele state UE

Restricţiile impuse de câteva state din UE la frontiere provoacă întreruperi în aprovizionarea cu alimente, conform avertismentului lansat ieri de reprezentanţii industriei alimentare şi ai fermierilor, conform Reuters.

Un comunicat transmis de asociaţiile comerciale care îi reprezintă pe fermierii din UE, traderii de alimente şi industria alimentelor şi băuturilor notează: "Au fost observate întârzieri şi întreruperi la frontiere în cazul livrării anumitor materiale ambalate, produse agricole şi industriale".

Ca să evite penuria de bunuri esenţiale, alimente şi medicamente, liderii UE au sprijinit marţi propunerea Comisiei Europene de stabilire a unor coridoare de transport la frontierele ţărilor lor, dar nu au fost de acord să menţină deschise graniţele interne.

Însă, industria alimentară consideră că nu este suficient.

""Salutăm recentele indicaţii ale Comisiei Europene privind gestionarea graniţelor ca un prim pas corespunzător. În pofida acestor indicaţii, totuşi, continuăm să ne confruntăm cu întreruperi majore'', avertizează reprezentanţii industriei alimentare, care cer guvernelor şi instituţiilor UE să pregătească planuri de urgenţă pentru posibila lipsă de angajaţi în domeniu.

• Ford suspendă plata dividendelor

Constructorul auto american Ford Motor Co a anunţat ieri că a decis să suspende plata dividendelor ca să-şi păstreze lichidităţile pe fondul scăderii vânzărilor din cauza pandemiei de coronavirus, intenţionând totodată să atragă 15,4 miliarde de dolari din două linii de credit existente.

Ford a acordat dividende de circa 2,4 miliarde de dolari în 2019.

"Sunt încrezător în măsurile pe care le luăm ca să depăşim incertitudinea actuală şi să continuăm să construim viitorul", a declarat directorul general al companiei, Jim Hackett.