Europenii au fost luaţi prin surprindere de Washington în privinţa Ucrainei

Summitul neplanificat, organizat în doar câteva zile la iniţiativa americanilor, a adunat o zecime dintre liderii Uniunii Europene şi NATO, la Paris, pentru a discuta despre securitatea europeană şi, în mod special, despre războiul din Ucraina, care, potrivit unui consilier al preşedintelui Emmanuel Macron, "a cunoscut o accelerare", summitul având loc cu o zi înainte de discuţiile programate în Arabia Saudită între oficialii ruşi şi americani, care, conform Kremlinului, ar putea deschide "capitolul negocierilor", transmite TF1 Info

În campania sa electorală, Donald Trump anunţa deja intenţia de a negocia cu Moscova pentru a pune capăt conflictului, care durează deja de aproape trei ani. De la preluarea funcţiei, Trump a făcut semnale constante în această direcţie, iar lucrurile s-au accelerat în ultimele zile: o convorbire telefonică între el şi Vladimir Putin, iar acum perspectiva unei întâlniri faţă în faţă, anunţată duminică de noul preşedinte al SUA.

Schimburile de opinii sugerează că Europa ar putea fi lăsată treptat deoparte. Asta a subliniat la o conferinţă de securitate de la Munchen, emisarul american pe tema Ucrainei, Keith Kellogg, în timp ce vicepreşedintele J.D. Vance a criticat puternic continentul european.

"Europa se teme că Donald Trump ar putea ajunge rapid la un acord cu Vladimir Putin, iar acest risc este foarte real. Se pare că Trump este dispus la mai multe concesii", a spus analistul geopolitic Ulrich Bounat. "În două-trei săptămâni, europenii s-ar putea trezi în faţa faptului împlinit, cu un acord între Washington şi Moscova, fără a fi avut vreo voce în această chestiune."

Alegerea Arabiei Saudite pentru întâlnirea dintre delegaţiile celor două ţări pare să nu fie întâmplătoare: "Este şocant să vedem cum securitatea Europei pare să fie decisă în afacerea teritoriului european", remarcă expertul. Pentru a avea o oarecare influenţă, cei zece lideri reuniţi la Paris au sarcina dificilă de a ajunge la un consens şi de a stabili în ce condiţii poate fi încheiat războiul, conform unui consilier al preşedintelui francez.

Până acum, aliaţii europeni ai Ucrainei au fost poate prea optimişti în privinţa intenţiilor americane, sperând până în ultima clipă că vor putea influenţa negocierile privind conflictul.

"Au fost reuniuni informale, dar, în timp ce observatorii tehnici sunt convinşi că trebuie să se poziţioneze, politicienii au ezitat, încercând să înţeleagă poziţiile partenerilor, ceea ce a întârziat deciziile", explică Maud Quessard, directoare la IRSEM.

Cu toate acestea, dacă preşedintele american şi-a construit în timp o reputaţie de imprevizibilitate, s-a înconjurat de ideologi al căror proiect era clar încă de la început, începând cu J.D. Vance, potrivit TF1 Info.

"Există dorinţa de a se descotorosi de acest dosar ucrainean incomod pentru Washington, pentru a se concentra pe un proiect central: competiţia strategică cu China. Am fi putut să ne pregătim mai concertat, din timp", adaugă experta.

Aceasta nu este singura care se declară surprinsă de grabă cu care europenii au reacţionat în ultimele zile, având în vedere că administraţia Trump a subliniat de săptămâni bune dorinţa de a se retrage din conflict, chiar dacă Washington a fost până atunci principalul susţinător militar al Ucrainei.

"Este destul de surprinzător ca europenii să fie surprinşi. Au fost luaţi prin surprindere, dar nu ar fi trebuit să fie", rezumă Frederico Santopinto, director de cercetare la IRIS, specializat în Europa, strategie şi securitate.

Pentru specialist, acest sentiment de urgenţă este simptomatic pentru o tendinţă mai largă europeană care durează din prima zi a războiului:

"Nu luăm nicio iniţiativă, dar urmăm întotdeauna iniţiativa americanilor". Sigur, europenii au acordat ajutoare semnificative Ucrainei de la începutul conflictului, inclusiv recent un împrumut de 18,1 miliarde de euro, garantat de activele ruse îngheţate. Dar, având în vedere imposibilitatea trupelor ucrainene de a recuceri teritoriile pierdute din estul ţării, ar fi trebuit să ajungă mai departe cu ajutorul militar sau să fi început negocierile mai devreme, susţine expertul.

"Europenii au rămas pasivi aşteptând ca criza să explodeze, cu venirea lui Donald Trump, şi acum plătesc ipocrizia lor", analizează cercetătorul.

Mulţi experţi intervievaţi consideră că nu este prea târziu, dar este necesar să se acţioneze rapid. "Vor trebui luate decizii concrete, nu doar declaraţii, mai ales în ceea ce priveşte apărarea europeană. Fără asta, Donald Trump riscă să transforme Europa într-un simplu executant al acordului. Dacă vrei să te aşezi la masa negocierilor cu cei puternici, trebuie să vorbeşti pe limba lor şi să îţi arăţi forţa", avertizează Ulrich Bounat.

Totodată, europenii vor trebui să vorbească unitar, având în vedere că mai multe ţări invitate la summitul de la Paris sunt deja divizate în privinţa trimiterii de trupe în Ucraina ca parte a unui posibil acord, potrivit TF1 Info.

Rămâne de văzut şi ce formă vor lua cu adevărat discuţiile ruso-americane şi ce acord concret vor produce. Dar pentru unii experţi, printre care Frederico Santopinto, un lucru este deja cert: "alegerile strategice fundamentale vor fi luate la Washington şi Moscova, nu în capitalele europene".