English
Condiţiile economice ale ţării noastre pledează pentru o depreciere a monedei naţionale în raport cu euro, în acest an, tendinţă ce va fi probabil atenuată de intrările de capital, sunt de părere economiştii consultaţi de ziarul BURSA.
Anul trecut, într-un context dificil apărut din cauza războiului din Ucraina, moneda naţională a fost foarte stabilă în prima parte, cursul fiind susţinut inclusiv de intervenţiile în piaţă ale Băncii Naţionale a României, după cum reiese din declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu. Ulterior, pe fondul unui complex de factori interni şi externi, moneda naţională a devenit mai volatilă, dar fără să dezvolte o tendinţă clară, încheind anul la 4,9474 lei pentru un euro, nivel apropiat de cel din debutul lui 2022.
Economiştii văd o depreciere uşoară pentru monedă în acest an, la 4,98 - 5 lei pentru un euro, peste nivelul de 4,9253 lei, afişat ieri de BNR.
• Aurelian Dochia: "Intrările de capital din România au susţinut moneda naţională"
Analistul economic Aurelian Dochia spune că inflaţia mare din ţara noastră de anul trecut ar fi trebuit să ducă la deprecierea leului, dar intrările de capital au susţinut moneda naţională, care chiar s-a întărit în anumite momente.
Economistul ne-a declarat: "Evoluţia cursului depinde atât de factori interni cât şi de evenimentele din plan internaţional. Anul trecut, creşterea dobânzilor de către banca centrală americană pentru combaterea inflaţiei a făcut ca dolarul american să se întărească în raport cu majoritatea monedelor lumii - la un moment dat chiar ajunsese la paritate cu euro. În aceste condiţii şi leul românesc s-a devalorizat în raport cu dolarul".
În opinia sa, dintre factorii interni, cel mai important pentru curs a fost inflaţia, care anul trecut a depăşit 16%, nivel foarte ridicat faţă de anii anteriori.
"O inflaţie atât de mare trebuie să se vadă în deprecierea monedei. Or, acest lucru nu s-a întâmplat în măsura în care ar fi trebuit. În opinia mea, acest lucru se datorează, în primul rând, intrărilor de capital din România, sub formă de împrumuturi, de investiţii străine, de fonduri europene care au fost atrase prin diverse programe. Iar toate acestea au asigurat un anumit sprijin monedei naţionale, peste performanţa economiei", spune analistul. "Nu trebuie să uităm că am avut un deficit comercial foarte mare, factor ce duce mai devreme sau mai târziu la deprecierea monedei. Or, acest lucru a fost anihilat de intrările de capital, care au susţinut leul şi chiar l-au făcut să se întărească în anumite momente".
• "Nu cred că va apărea o depreciere bruscă a leului", spune analistul economic
Aurelian Dochia este de părere că, în ciuda deficitului comercial foarte mare al ţării noastre, leul nu va avea variaţii puternice în acest an.
"În opinia mea, factorii care au acţionat asupra monedei naţionale anul trecut vor acţiona şi anul acesta. Inflaţia se va tempera, dar totuşi va rămâne mult mai mare decât creşterea economică, ceea ce ar trebui să pună presiune pe deprecierea monedei. Pe de altă parte, în acest an se doreşte absorbţia mai multor miliarde de euro prin PNRR, alte miliarde vor intra în ţară prin alte căi, inclusiv împrumuturi guvernamentale. În aceste condiţii, în ciuda deficitului comercial foarte mare pe care-l avem, mă aştept ca leul să nu aibă variaţii mari - poate plus/minus 5-7% până la finalul anului. Cu alte cuvinte, nu cred că va apărea o depreciere bruscă a monedei", spune Aurelian Dochia. "Bineînţeles, dacă nu apar surprize legate de războiul din Ucraina. O înrăutăţire severă a situaţiei, o extindere a conflictului, ar putea fi catastrofală şi atunci, toţi factorii despre care vorbim aproape că nu mai contează".
• Ionuţ Dumitru: "Din perspectivă fundamentală, leul ar trebui să se deprecieze"
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, spune că banca are o prognoză de 4,98 de lei pentru un euro, la finalul acestui an.
Bancherul ne-a declarat: "Există două perspective pentru evoluţia monedei naţionale. Una pe termen mediu, ce se bazează pe analiza fundamentelor economice în general şi o perspectivă pe termen scurt, conjuncturală. Perspectiva pe termen mediu susţine mai degrabă o depreciere a leului. Asta, deoarece avem deficite gemene mari. Anul trecut, deficitul comercial a atins 9,2% din PIB, un nivel foarte mare, ceea ce înseamnă că, dintr-o perspectivă fundamentală, leul ar trebui să se deprecieze".
Pe termen scurt însă, acţionează în primul rând fluxurile de capital - aşa-numitele fluxuri de portofoliu, spune Ionuţ Dumitru.
"În ultima perioadă am avut intrări destul de mari de capital, adică achiziţii de titluri de stat denominate în lei de către nerezidenţi. Or, asta se face prin schimbarea de euro în lei, ceea ce înseamnă că în acele momente se pune presiune pe aprecierea cursului leului", a punctat economistul. "Prin urmare avem două perspective care sunt cumva antagonice. Perspectiva fundamentală care pledează pentru depreciere şi perspectiva fluxurilor speculative de capital care creează presiuni conjuncturale de apreciere. Noi ne aşteptăm la o depreciere uşoară a cursului, la 4,98 de lei pentru un euro, la finalul acestui an".
• "Se pare că BNR nu mai este prezentă în piaţa valutară", apreciază economistul Raiffeisen
Un alt factor care influenţează cursul ţine de banca naţională, dar care se pare că în momentul actual nu intervine în piaţa valutară, spune Ionuţ Dumitru.
"Mai există al treilea factor, care este politica Băncii Naţionale a României. BNR are un regim de flotare controlată a cursului, ceea ce înseamnă că are dreptul să intervină pentru a păstra stabilitatea leului. De când a început războiul în Ucraina, BNR a fost un actor important în piaţa valutară, reglând cererea şi oferta astfel încât să menţină stabilitatea cursului. A creat o ancoră importantă de stabilitate, deoarece a considerat că ţinerea sub control al cursului de schimb ajută economia", ne-a declarat economistul. "Acum, sentimentul în pieţe s-a mai îmbunătăţit şi se pare că BNR nu mai este prezentă în piaţa valutară. Prin urmare, asupra cursului acţionează mai degrabă celilalţi doi factori, cel fundamental şi cel conjunctural, iar al treilea factor care este BNR probabil că a dispărut, cel puţin temporar".
• CFA Romania anticipează un curs de 5,0215 lei pentru un euro, în ianuarie anul viitor
Conform ultimului sondaj al Indicatorului de Încrederea Macroeconomică realizat de CFA Romania, publicat la finele lunii trecute, valoarea medie a anticipaţiilor respondenţilor pentru orizontul de şase luni este de 4,9759 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de douăsprezece luni, respectiv ianuarie 2024, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0215 lei pentru un euro. Potrvit comunicatului instituţiei, 80% dintre participanţi anticipau o depreciere a leului pentru următoarele douăsprezece luni.
"În opinia mea, cel puţin în prima jumătate a anului, cursul va fi extrem de stabil. Ulterior, doar în cazul în care inflaţia coboară substanţial, sub 10%, am putea vedea o uşoară depreciere a leului pentru susţinerea contului curent. Dar în ansamblu, nu mă aştept la o volatilitate mare a cursului leului", ne-a spus Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an, în ultimul său raport (octombrie 2022), un curs mediu leu/euro de 4,98 lei, iar pentru 2023 şi 2024 estimările sunt de 5,04 lei, respectiv 5,1 lei, pentru un euro.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 07:20)
Are treaba cu tranzactionarea!
Daca tragem 2 linii pe grafic una superioara si alta inferioara vedem ca se pregateste un reversal puternic in sus de o sa sara bnr-ul din pantaloni.
Cat sa ii mai dam?
Anul asta mai are gov de explodat banet in piete ca are alegeri anul urmator; mai avem si "dobitoace" ce vin cu euroii munciti cu carca si ii schimba in credite imo si etc frectii la picior de lemn cand somajul e pe minime si totul este real scump si specula in piata.
Ps; posibil sa mai vedem o cadere pe scurt a euro in lei;
PSS: graficul vostru arata triunghi in contractie = bullish pennant euro lei
PSS: nu BNR a tinut cursul euro lei stabil! Ci cresterea populatiei ca aversiune la risc / credite /investiii si speculat in raport direct cu cresterea gradului de ocupatie forta de munca in unele sectoare si regiuni ale tarii.
Daca nu dadea Iohanita "decret" in covid pentru 200.000 mii de oameni sa fuga la unca in germaniuta; dadea soc anti-ciclic pe cluj si in credit; Oricum distractionele nu mai tine mult pe acolo; au am long pariu pe aur sus si crash imo in aur; chiar daca acum imo e in crestere in aur din 2013; stiu ca vine in fata alta inversare si nu ma grabesc; pana atunci acumulez aur lei.
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 11:58)
Ținta pe euro/Ron la 12 luni ?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 13:49)
Nu speculez....
Dar stiu asa...
What remains a mystery still to this day is the absence of a consensus among historians and archeologists about "What causes the decline and eventual extinction of so many civilizations / currency".
But it's not really a mystery!
When you do a comparative analysis of the ancient and classical and even some modern civilizations, you arrive at a general conclusion. The common them is this: THE RENTS (randamente investite initial sau culese dupa din etc) (The Sacred Rents & The End Of Civilization) which were originally invested to create those civilizations in the first place to fund the infrastructure that made them possible.
At some point some people start to privitize those rents and those rents start to get diverted to personal use for the self aggrandizement of a few individuals instead of being invested for the common good.
When that happens the Energy starts to sever way fr om the civilization.
The vitality, the creativity that any expanding urban civilizarion needs is dissipated and the governents have to start taxing people which then suppresses the productive capacity of the population. (propozitia asta imi aduce aminte de alte texte scrise de economisti ce au demonstrat ca politicile de taxare pot suprima gdpul real si capacitatea oamenilor de a produce si creea la liber arbitru fara mana guvenului de a tine sub apa pe cei mici).
You put thouse things together the privatization of the sacred rents (randamente scoase de populatie din tarana sub diferite forme de capital) and taxing people's labors and you have a recipe for catastrophe. It's that which is the common them that to the eventual collapse of civilization / cyclical currency.
Revolutia de pe meleagurile teritoriului roman inainte de mica si marea unire = bust old civilization, mare unire bust old civilization cu comunistii prin 40 si cv, crashul din 89 bust old civilization comunistii, bust currency in circulatie, alta "civilizatie" din 90... in fata bust si asta si moneda circulata.
Civilization become possible because people voluntarily agreed to pull the net income, The Sacred Income, The Sacred Rents for the common good.
In doing so they created two kinds of new power, new in the history of the human species.
The first kind of power was the hard power made possible by investing resorces in waterways that made the cities like Babylon possible in the arid zone. In addition though there was the soft power the sacred income it made it possible to enhance the spiritual experience to build the temples whe repeople could gather to provide the time for people like Socrates to philosophize.
For people to devote time, investing time not to producing the food they needed for their daily bread but to experiment in what became science. This soft power when merged with the hard power created a sustainable civilization.
Civilization flourished for so long as the sacred revenue, the sacred rents was pooled for the common good.
But once those sacred rents began to be privatized that became the beginning of the end of "civilization / currency".
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 14:46)
Give you three historical examples:
Louis XVI in France in the 18th, unfortunately the peaasants were getting restless, the people in the town were getting restless. The finance minister went to the king and said look what we must do is change the tax regime, we must rebalancing, we shouldn't penalize people who are working raise the revenue fr om the rent of land. No Said Louis XVI!
Louis XVI and his queen had a meeting with Madame, End of the ancien regime.
Second example:
Late nineteenth century Russia, the peasants were getting restless, so were the people in the towns.
A man called Leo Tolstoy who owned a large estate, who close to the peasants, he reconignized that there was a problem emerging within Russia. So he submitted long documentation to the Tsar and said look what we need to do in order to progress our society is to change the tax system. Raise more revenue fr om the rent of land and reduce the burden on the peasants. NO said Nicholas. He and his family ended up in a basement and Leanin's Revolutionaris. (in toate aceste povesti economistii pot demonstra cu date apasarea datoriilor ca procent din pib real /productivitatea oamenilor)
Third Example:
China the Emperor the beginning of the 20th century was a young man who was well educated.
Around China at the time was a man called Sun Yat-sen who was going around saying what we need to do because we have to change the system in China he called it the three principles of the people.
And one of the principle was we must rebalance the revenue system, we must raise revenue fr om land and get the burn on the peasants down. NOP!
In 1911 the last of the Queen dynasty was out and the Republic was born.
Alt exemplu? Prabusirea pibului real pe teritoriul Romaniei a dus la abdicarea cui? Dupa boomul lung in pib real a dus la carei ideologii sa infloreasca? Dupa prabusirea pibului real pe vreme comunistilor a dus la disparitia cui? Pe urma explozia pibului real dupa alt recim a dus la aparitia cui?
Cicluri economice trenduri ideologice si de monezi circulate...
People in power can be told what is good for their society that would rescue them prevent them fr om having their necks served fr om their heads fr om their bodies but they couldn't do it.
Time and time againe the decision-makers would not make the change that was rational.
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 07:24)
Pe scurt: graficul arata clar forma de SQUEEZE - o sa sara continutul lamaii direct in ochii BNRului.
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 07:46)
La un moment dat o sa se vada , avem inflatie dubla la leu fata de cat e la euro, nu-i normal sa ramana cursul stabil sub 5 lei. Inflatie dubla inseamna leul se devalorizeaza cu inca -8% in plus fata de cat se devalorizeaza euro anual. Deci euro va creste la un moment dat. Sigur ca e vb de cerere si oferta dar totusi.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 07:56)
da, dar bancii centrale ii convine sa cumpere euroii ieftini din piata!
este multumita sa culeaga euroii oamenilor de la saltele.
s c cret
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 08:27)
Si cotatia leului va depinde de economia de razboi,
care consuma multe resurse in Europa,
daca se termina repede e OK,daca nu, va fi jale mare
5. CHF is king!
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 13:30)
Domnilor, suntem deja în recesiune de prin februarie, PNRR-ul (bani noi) e doar la tv, inflația pe leu este cronica peste 15%. Care euro, care leu ? Aurul și CHF vor face legea minim 2 ani, de aia m-am dus cu punga la exchange și mi-am făcut plinul cu regele franc!
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de antonim în data de 15.03.2023, 19:13)
Francul e legat cu ața de dolar care are dobânda mai mare.
Probabil ai strâns din dinți vreo 17 ani de la o rățucă. :)
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.03.2023, 23:02)
deficit comercial foarte mare si leul se intrareste fata de euro = isarescu este cartitza vestului